Politica Socială a Uniunii Europene

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 59 în total
Cuvinte : 23784
Mărime: 155.46KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Lect.univ.dr. Carmen Boghean
Curs la Politici sociale europene Masterat

Extras din document

Cap.1 Politica socială şi de ocupare

1.1. Concepte de bază privind politica socială

Cu o istorie relativ scurtă, de aproximativ un secol, cu un suport teoretic chiar şi mai tânăr, de aproape jumătate de secol, aflate într-un proces continuu de transformare, completare şi redefinire, politicile sociale necesită în continuare clarificări teoretice înainte de a analiza politicile sociale europene.

Termenul de politici sociale se referă la activităţile desfăşurate prin intermediul statului (strategii, programe, proiecte, instituţii, acţiuni, legislaţie) care influenţează bunăstarea individului, familiei sau comunităţii într-o societate.

Evident, politicile sociale europene sunt acelea promovate de către Uniunea Europeană ca instituţie suprastatală, dar şi cele promovate de fiecare dintre statele Europei, cel mai adesea numite în literatura de specialitate „state ale bunăstării sociale”

Literatura de specialitate distinge trei tipuri de bunăstare:

- bunăstarea socială, care, în sens larg, se referă la furnizarea sau primirea,(recepţionarea) colectivă a bunăstării;

- bunăstarea economică, care descrie acele forme ale bunăstării asigurate prin intermediul mecanismelor pieţei sau ale economiei oficiale;

- bunăstarea de stat, care se referă la asigurarea bunăstării sociale prin intermediul

statului.

Statul bunăstării desemnează statul capitalist (în special occidental) de după Cel de-al Doilea Război Mondial, care s-a constituit într-o modalitate specifică de guvernare pe baza consensului social, prin îmbinarea eficienţei sistemului economiei de piaţă cu: solidaritatea socială şi umanismul politicilor sociale redistributive.

Există trei probleme care generează complicaţii în cazul termenului de stat al bunăstării:

1. Prima problemă se referă la faptul că bunăstarea indivizilor derivă şi din alte surse decât statul.

- piaţa, care furnizează bunăstare „ocupaţională" prin intermediul veniturilor primare;

- acumulările individuale, care prin intermediul asigurărilor individuale private şi economiilor furnizează, de asemenea, bunăstare;

- bunăstarea voluntară, pe care o plasează atât în organizaţiile voluntare, cât şi în

familie.

2. Modalităţile de furnizare a bunăstării sunt, de asemenea, multiple. Există servicii şi beneficii care satisfac nevoile indivizilor, deci le furnizează bunăstare, finanţate şi produse de către stat, dar pot fi finanţate de către stat şi produse de/prin sectorul privat, de exemplu, servicii medicale sau medicamente gratuite;

3. Limitele, „graniţele" statului bunăstării nu sunt clar definite.

Performanţele statelor-bunăstării pot fi evaluate în funcţie de instituţiile lor. Ca urmare, este necesară o tipologie a acestora pentru a putea înţelege performantele instituţiilor naţionale plecând de la caracteristicile acestora.

O tipologie a statelor-bunăstării, în funcţie ele sistemele de protecţie socială pe care le oferă a fost dezvoltată de către Esping -Andersen (1990). In acest sens, o importanţă deosebită o are gradul de acces la infrastructuri, ce oferă o protecţie împotriva pierderilor de venit şi a sărăciei. Pe baza unei teorii socio-istorice confirmată printr-un model de analiză sociologică, au fost identificate trei tipuri de state ale bunăstării: liberal, corporatist şl social-democrat. Fiecare furnizând diferite prestaţii ce oferă o protecţie socială. Prestaţiile acestora diferă în funcţie de diviziunea muncii (protecţia primară) şi de repartiţia veniturilor (protecţia secundară).

Diferenţele sistemice dintre politicile sociale practicate de ţările dezvoltate au permis introducerea conceptului de regim al politicii sociale. În 1990 G. Esping-Anderson evidenţia trei regimuri de politică socială: liberal (SUA), care pune accent pe etica muncii, participarea pe piaţa forţei de muncă, neimplicarea în inegalităţile sociale (meritocraţia şi şansele egale), conservator (Germania), care a inventat asigurările sociale şi pune accent pe securitatea veniturilor şi pe viziunea cooperatistă, social-democrat (Suedia), care pune accentul pe asigurările sociale şi parteneriatul social, promovează o viziune egalitaristă menită să asigure securitatea veniturilor şi o gamă largă de servicii sociale. Diferenţele dintre ţările comunitare în privinţa regimului politicilor sociale şi reglementărilor pieţei forţei de muncă sunt mult mai mici decât între acestea şi alte ţări dezvoltate, ceea ce sprijină conceptul de model social european.

Jacques Pelkmans vede politica socială în conexiune cu principii şi concepte de genul echitate, coeziune socială, convergenţă economică, iar el consideră că sunt trei componente sau domenii principale ale politicii sociale care au tangenţă cu sfera economicului: transferurile sociale, reglementările privind piaţa forţei de muncă, aspecte de ordin instituţional şi de parteneriat social. în schimb, David Purdy (1996) apreciază că sfera politicii sociale este mult mai cuprinzătoare, putând fi divizată în două mari categorii:

a) piaţa forţei de muncă, care include managementul macroeconomic (politica veniturilor), politici active în domeniul resurselor umane, relaţiile industriale (acordurile colective, dialogul social), termenii şi condiţiile de angajare, combaterea discriminării economice şi excluderii sociale;

b.) statul social, care include servicii sociale (învăţământ, sănătate locuinţe sociale), transferuri sociale (explicite şi implicite), politica familiei.

Marea majoritate a acestor domenii sunt în competenţa statelor membre, acquis-ul social comunitar nefiind prea dezvoltat, însă armonizarea politicilor sociale naţionale rămâne un obiectiv de lungă durată, pe care metoda deschisă de coordonare lansată de Consiliul European de la Lisabona, îndeosebi pentru sfera socialului, îl poate susţine în mod eficient. De asemenea nu trebuie uitat că progresul pe linia integrării politice poate potenţa integrarea în sfera socialului (şi invers) în pofida scepticismului unor specialişti de talia lui Jacques Pelkmans. După Maastricht şi Amsterdam, instituţiile comunitare s-au implicat tot mai mult în reglementarea unor domenii ale pieţei forţei de muncă şi chiar în unele domenii care ţin de statul social. Transferurile financiare cu caracter social au fost totuşi modeste la nivel comunitar, comparativ cu amploarea lor din ţările membre (între 15-25% din PIB).

Preview document

Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 1
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 2
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 3
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 4
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 5
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 6
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 7
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 8
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 9
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 10
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 11
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 12
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 13
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 14
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 15
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 16
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 17
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 18
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 19
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 20
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 21
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 22
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 23
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 24
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 25
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 26
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 27
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 28
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 29
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 30
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 31
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 32
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 33
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 34
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 35
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 36
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 37
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 38
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 39
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 40
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 41
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 42
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 43
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 44
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 45
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 46
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 47
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 48
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 49
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 50
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 51
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 52
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 53
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 54
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 55
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 56
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 57
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 58
Politica Socială a Uniunii Europene - Pagina 59

Conținut arhivă zip

  • Politica Sociala a Uniunii Europene.doc

Alții au mai descărcat și

Statul bunăstării sociale - Așteptări și deziluzii

Din Antichitate și până în prezent, omul a fost educat, protejat și supus unor restricții și legi, care erau întreprinse de cei care și-au asumat...

Politica Socială a Uniunii Europene

Capitolul I 1.1. Concepte de baza privind politica socială Politica socială a UE este formată dintr-un set de politici complementare, ce s-au...

Analiza comparată a sistemelor de redistribuire din Uniunea Europeană

1. Introducere Privite din afara, statele europene par a avea trasaturi comune ce le diferentiaza de alte zone mai dezvoltate economic ale lumii....

Politici Economice

1.Fluctuatiile activitatilor economice Urmarind evolutiile oricarei activitati economice, atât la nivel de întreprindere, ramura, si economie...

Uniunea Europeană - integrare europeană

1.ISTORIA UNIUNII EUROPENE Uniunea Europeană este o organizaţie care include 27 de state de pe continentul european: Austria, Belgia, Cipru,...

Politica economică în domeniul agriculturii(1859-1947)

Formarea statului român modern(1859) România a devenit stat suveran în 1859 prin unirea dintre Ţara Românească si Moldova condusă de Alexandru...

Organizația Națiunilor Unite

Mai constienti decât la sfârsitul primului razboi mondial de riscul major al unei noi confruntari si mai distrugatoare, aliatii de la incheierea...

Studii de Securitate

CURSUL I 1. Introducere – de ce un curs de metodologia studiilor de securitate? 2. Analiza ştiinţifică a realităţii sociale: cunoaşterea comună...

Te-ar putea interesa și

Armonizare și Cooperare Fiscală Europeană

Consideraţii introductive Extinderea Uniunii Europene reprezintă cea mai mare provocare a Europei la începutul secolului al XXI-lea, fiind şansa...

Politica Socială a Uniunii Europene

Capitolul I 1.1. Concepte de baza privind politica socială Politica socială a UE este formată dintr-un set de politici complementare, ce s-au...

Legislația Uniunii Europene privind Politicile Sociale și Ocuparea Forței de Muncă

I. Introducere Politicile sociale si ocuparea fortei de munca acopera domenii vaste, dar strâns legate între ele. Dintre aceste domenii se pot...

Legislația Uniunii Europene privind Politicile Sociale și Ocuparea Forței de Muncă

INTRODUCERE Dilemele vizând viitorul muncii şi ocuparea forţei de muncă se numără printre cele mai tensionate (arzătoare şi provocatoare) probleme...

Politica Sociala si de Ocupare

Partea I I. Concepte de baza privind politica sociala Politica socială a statului reprezintă un ansamblu de scopuri şi instrumente de analiză...

Modelul Social European

INTRODUCERE Politica socială europeană s-a dezvoltat într-o manieră fragmentară, iar progresele obţinute în domeniu sunt neuniforme. O serie de...

Politici Sociale

Un raspuns la întrebarea ,,Ce este politica sociala ?" au încercat sa ofere, de-a lungul timpului, mai multi autori apartinând unor scoli si...

Politica Socială a Uniunii Europene

Partea I I.Concepte de baza privind politica sociala Politica sociala a UE este formata dintr-un set de politici complementare, ce s-au dezvoltat...

Ai nevoie de altceva?