Politici Comerciale

Principalele aspecte abordate

Politica comercială; abordări conceptuale; tipuri; determinanţi; obiective; efecte; trasaturi; cererea si oferta de protectie; argumente.

Specificităţi ale politicii în domeniul concurenţei;

Trăsăturile protecţiei economiei naţionale prin intermediul politicii comerciale;

Politica vamală;

Politica netarifară şi paratarifară;

Măsuri promoţionale şi de stimulare a exporturilor;

Sisteme comerciale preferentiale;

Comertul electronic

Tipuri de politică comercială

Politică de liber schimb (liberalii)

Protecţionism moderat şi compatibil conduitei comerciale multilaterale

Protecţionism derogatoriu

Protecţionism agresiv (naţionaliştii)

Politică comercială discriminatorie

Politici comerciale punitive

Politică comercială strategică

Politici comerciale autarhice

Liberul schimb

Pune accentul pe câştigurile obţinute ca urmare a specializării internaţionale

Reprezintă mai degrabă un deziderat decât o stare de fapt

A fost promovat de ţările ce au cunoscut primele, procesul de industrializare, fiind în avantajul lor comerţul liber în condiţiile în care dispuneau de o puternică forţă concurenţială

Este o politică comercială interesantă numai dacă:

Există o reciprocitate a pieţelor

Este susţinut de o specializare determinată de condiţii obiective de producţie

Nu are mare importanţă independenţa economică şi dependenţa tehnologică

Continuare

Se dovedeşte inconsecvenţă în explicaţii;

Se cultivă dihotomia:

Adepţii liberului schimb sunt: realişti, dinamici, inteligenţi, învingători;

Opozanţii liberului schimb: învinşi, demodaţi, ancoraţi în trecut

Acreditează aserţiunea “ceea ce nu mă omoară, mă face mai puternic;

Se bazează pe prea multe fundamente non-economice.

Continuare

10 limite ale teoriei liberului schimbIan Fletcher – AmericanEngineering Association

Teoria comerţului liber se bazează pe abstractizări, nu pe evidenţe empirice;

Comerţul liber promite ceea ce nu poate genera;

Foloseşte multe argumente “expirate”;

Prevalează argumentele pe termen scurt în detrimentul celor pe termen lung;

S-a eşuat în tentativa de cuantificare a efectelor promise;

Sunt folosite comparaţii comentabile (chiar iraţionale economic)

Continuare

„Punctul de vedere - consemna Paul Krugman- conform căruia comerţul liber este cea mai bună dintre toate politicile posibile face parte din cazul mai general, al laissez-faire-ului în economia de piaţă şi porneşte de la premisa că pieţele sunt eficiente. Totuşi, atunci când veniturile crescătoare de scară şi competiţia imperfectă devin elemenete decisive în explicarea comerţului internaţional, ne găsim într-o lume a optimului de gradul doi în care intervenţia guvernamentală poate, în principiu, să îmbunătăţească performanţele pieţei”.

Paul Krugman - „Is Free Trade Paseé?”(Philip King, Internaţional Economics and Internaţional Economic Policy, McGraw-Hill, Inc., 1995);