Politici Economice Comparate

- anul 2007 a intrat in istorie prin criza creditelor ipotecare americane despre care s-a vorbit atat de mult in ultimul timp si care prin unda de soc produsa a contribuit la gravele perturbari din sistemul financiar global

- piata ipotecare rezidentiala americana din ultimii 70 de ani a cunoscut modificari radicale: in primul rand, s-a trecut de la o piata pe care activau institutii locale de depozit care acordau credite pe plan local, la o piata guvernata de marile banci si institutii de plasamente financiare de pe Wall-Street

- acestea au utilizat instrumente financiare si tehnici inovatoare cum sunt: titrizarea creditelor ipotecare prin intermediul derivatelor de credit rezultand asa numitele produse structurate legate de credite

Securities = titluri sau valori mobiliare: actiuni, obligatiuni, certificate de trezorerie

- institutiile care reglementeaza piata de capital: Securities and Exchange Commission (SEC) (stock exchange = burse de valori)

- inainte de anul 1938, piata ipotecara americana era constituita din institutii de depozit: banci si case de economii ( savings and loans)

- acestea acordau credite imobiliare, pe care le pastrau apoi in portofoliu suportand riscul de credit, riscul de piata legat de fluctuatia ratelor dobanzii, dar si riscul de lichiditate ca urmare a finantarii de active pe TL, pe baza angajamentului pe TS

- in vederea sustinerii pietei printr-un aport de capitaluri proaspete Administratia Roosevelt a infiintat prin programul New Deal din anul 1938 institutia numita Federal National Mortgage Association – Fannie Mae

- programul New Deal este primul mare program american anti-criza

- aceasta institutie publica avea ca misiune crearea unei piete secundare ( Bursa de Valori – ce oferea titluti) pentru creditele ipotecare

- Fannie Mae cumpara aceste credite de la institutiile respective asigurandu-le astfel accesul la noi fonduri lichide si preluand asupra sa cele 3 mari categorii de riscuri

- institutia publica era desigur, mai bine pozitionata pentru a avea acces la finantarea pe TL si putea gestiona mai bine riscul de credit intru-cat portofoliul sau era diversificat la nivel national, ceea ce nu era la indemana bancilor oricat de mare ar fi costul acesteia, datorita limitelor impuse de legislatia operatiunilor bancare din diferitele state

- Fannie Mae cumpara doar acele credite conforme cu anumite norme de subscriere, respectiv doar creditele de prim ordin

- rezultatele obtinute de Fannie Mae in primele decenii de activitate au fost excelente

- incepand cu anii ’60 imprumuturile contractate de institutie in vederea finantatii achizitiei de pachete de credite ipotecare au reprezentat parte semnificativa a datoriei publice americane

- in 1968 sub administratia Johnson, piata ipotecara administrata de stat a fost reorganizata, fiind infiintata o noua institutie – Government National Mortgage Association – Ginnie Mae – care avea ca obiect de activitate gestionarea creditelor ipotecare garantate de stat in cadrul programelor speciale de sprijin pentru veterani si alte programe federale pentru locuinte

- celelalte activitati au fost privatizate, respectiv aceaasi Fannie Mae a fost privatizata in 1970, iar Ginnie Mae a pus la punct sistemul obligatiuni garantate prin credit ipotecar, sau mortgage – backed – securities (MISS) ceea ce a insemnat transferul riscului de piata asupra investitorilor, dar si eliminarea din Bugetul Federal a unei parti din datoria angajata pentru finantarea programului de constructii de locuinte

- dpdv tehnic s-a procedat la gruparea creditelor ipotecare, cu caracteristici asemanatoare si apoi emiterea de obligatiuni legate de rambursarea acestor credite

- platile s-au transferat astfel direct asupra detinatorilor de titluri

- in 1970 a fost infiintata cea de-a 3a institutie Federal National Mortgage Corporation – Freddie Mac – atat pentru titrizari, cat si pentru a crea o institutie concurenta pentru Fannie Mae care fusese deja privatizata (in vigoare legea antitrust)

- in final, modelele celor 2 societati au devenit convergente, ambele angajandu-se in finantari uriase, la nicel record, atat prin cumparare si detinere de imprumuturi, cat si prin transferul acestora in titluri garantate cu aceste credite

- titlurile au fost cumparate de investitori institutionali (fonduri de investitii, de pensii, mutuale, companii de asigurari etc.), de persoane fizice instarite sau chiar de institutiile de depozit insasi

- titrizarea a contribuit la repartizarea riscurilor si a oferit activele lichide prin exploatarea surselor diverse de capital in folosul pietei ipotecare, iar piata astfel a permis ceea ce s-a numit curatarea bilanturilor bancilor, dar si in cazul celor 2 institutii: Fannie Mae si Freddie Mac

- in vederea titrizarii au fost create societati ad-hoc inregistrate in paradisurile fiscale (Special Purpose Vehicles)

- structura cea mai simpla este cea care transfera rambursarea creditelor catre detinatorii de titluri