Politici Macroeconomice

Istoria gandirii economice a consemnat inca de la inceputuri sale raporturile statului cu societatea si economia. Scolile filozofice chineze si indiene, alaturi de pozitia fata de bogatie si regimul proprietatii, acorda interes si atitudinii fata de interventia statului. De regula, aceasta este asociata cu plata impozitelor, educatia populatiei si, pentru a nu genera consecinte negative asupra productie si schimburilor, se sustine promovarea unei interventii temperate. Tot in aceasta perioada se proclama superioritatea statului de drept asupra statului natural. Filozofi si istorici musulmani au prezentat fenomenul ciclului politic ca inducand ciclul finantelor publice si, prin urmare, ciclul economic.

Mercantilismul a constituit doctrina influenta in tarile europene intre jumatatea secolului al XVI – lea si sfarsitul secolului al XVII – lea. Conform acestei orientari, era necesara interventia statului in scopul cresterii avutiei nationale. Pentru aceasta se impunea cresterea contributiei economiilor nationale la comertul international, prin incurajarea ramurilor industriale si a comertului.

Sarcina principala a statului o constituia determinarea de comportamente individuale favorabile binelui comun, prin instituirea autoritatii sale. Este ceea ce s-a doctrina statului – jandarm, exprimata de Thomas Hobbes in “ Leviathan”. Principalul mijloc de asigurare a binelui comun il constituia instituirea unei puteri absolute intr-o societate in care “à l’état de nature, l’homme est un loup pour homme”.

Fondul de idei mercantilist s-a concretizat in elaborarea unor prescriptii de politica economica. Montchrestien se pronunta pentru un astfel de sprijin public care sa vegheze ca dezvoltarea spontana sa nu afecteze bogatia ( la main publique doit aider la main particuliere). Mercantilisti francezi sustin implicarea mai ferma a statului in domeniul economic prin constituirea de manufacturi regale, care, alaturi de intreprinderile private, sa imprime un caracter mixt economiei nationale.

Neomercantelismul critica interventia statului si se refera la notiunea de ordine naturala. Fiziocratii au promovat un liberalism moderat. Vicent de Gournaj este autorul celebrei expresii “ laissez faire les hommes et laisez passer les marchandises”.

Interventia statului ca mijloc de sporire a bogatiei nationale este specifica politicilor de inspiratie mercantilista. O atitudine critica fata de aceasta politica interventionista o adopta curentul liberal.

Economia clasica a fost creata de filozofia iluminista si de doctrina ordinii naturale. Atitudinea economistilor clasici fata de activitatea economica a statului, cu putine exceptii, este moderata si pragmatica. Ei au sustinut fortele pietei in rezolvarea problemelor economice de baza, precum alocarea resurselor si distribuirea veniturilor si au avertizat asupra unor consecinte economice si politice generate de riscul interventiei.

Prin opera sa, A.Smith, parintele teoriei economice clasice, a oferit fundamentele liberalismului economic si argumentele teoretice pentru un rol limitat al statului in managementul economic.

Rolul statului in afacerile economice este important, dar subordonat si trebuie sa prevada acel cadru in care capitalismul competitiv sa evolueze fara restrictii.