Politici publice - administrație publică

CAPITOLUL 1

Consideratii generale privind politicile publice

1.1. Definirea conceptului de politica publica

Termenul de politica a avut de-a lungul timpului mai multe întelesuri în functie de tarile în care a fost folosit.

De exemplu, în tarile latine, termenul „policy” din limba engleza se identifica adeseori cu decizia. Concret, prin politica se întelege o decizie formala (lege, act administrativ, circulara) a unei autoritati legitim alese care se adopta într-un cadru formal, conform unor proceduri dinainte stabilite. Din punct de vedere analitic însa, politica se poate defini si din alte perspective, aceasta presupunând încorporarea si altor elemente în aceasta definitie. Din punct de vedere comportamental, de exemplu, „o politica este o decizie care se carac¬terizeaza prin actiuni si conduite ale acelor care le îndeplinesc” (Jones, 1984).

În general, analiza politicilor reprezinta o orientare pragmatica care identifica politica cu un program de actiune al autoritatilor publice într-un domeniu determinat de activitate. Am definit anterior politica drept un program de actiune care presupune alegerea unor mijloace pentru a atinge anumite obiective. Din aceasta perspectiva analitica, diferitii autori au folosit termenul de politica în functie de aspectele sau elementele pe care doreau sa le puna în evidenta. Astfel, termenul a fost utilizat pentru a se face referire la (Subirats, 1989):

- un domeniu al activitatilor publice (politica economica, educationala, sanitara etc.);

- o grupare de obiective si programe derulate de guvern într-un anumit moment (politica de alfabetizare, de lupta împotriva fumatului etc.);

- legislatie sau un pachet de norme aprobate în legatura cu o anumita problematica (legislatie fiscala, ecologica, urbana, energetica etc.);

- produsul sau output-ul activitatii guvernamentale (construirea uni numar de locuinte ca produs al politicii de bunastare sociala etc.);

- impactul activitatii guvernamentale asupra societatii prin politica de reducere a mortalitatii pe autostrazi, reabilitarea sociala a taxicomanilor, prevenirea incendiilor.

În toate aceste acceptiuni ale termenului de politica publica gasim elemente comune care permit reordonarea lor în felul urmator:

- În primul rând, politica tinde sa fie mai mult decât o decizie formala, ea reprezinta o grupare de decizii.

- În al doilea rând, o politica publica este adoptata de institutii politico-administrative si conteaza pe garantia guvernamentala. Politica se poate prezenta sub mai multe forme: o reglementare juridica, un discurs politic, o forma de restructurare a serviciilor publice.

- În al treilea rând, o politica publica mobilizeaza resurse pentru a genera anumite produse în societate.

- În al patrulea rând, se presupune ca aceasta activitate urmareste o finalitate sau un obiectiv mai general sau mai specific, care în general este orientat catre satisfacerea anumitor interese si este purtatorul anumitor valori.

Conceptul de politica este esential pentru a întelege modul în care se guverneaza, spre exemplu, impactul guvernarii asupra bunastarii cetatenilor este asociat cu termenul de „politica sociala”.

Guy Peters (1993, p. 4) defineste politica drept „ansamblul activitatilor care afecteaza direct sau indirect cetatenii”, care opereaza pe trei nivele: alegerile publice (public choices), rezultatele politicilor (policy outputs) si impactul politicilor (policy impacts).

Din punctul de vedere al analizei, o politica se prezinta sub forma unui ansamblu de practici si norme elaborate de unul sau mai multi actori publici.

La un moment dat, o autoritate adopta practici de un anumit gen, actioneaza sau nu. Aceste practici pot fi identificate în mod concret ca fiind: moduri de interventie, reglementari, prestarea de servicii, reprimare. De asemenea, aceste practici pot fi imateriale, chiar simbolice: un discurs, o campanie de comunicare. În acelasi timp, aceste practici se raporteaza la finalitati, la alegeri de valoare, fie ca sunt explicitate de autoritate publica, fie ca ramân implicite.

O dificultate practica în analiza politicilor publice se refera la specificul si costurile unei politici publice. Acestea nu sunt materializate ca sa poata fi reperate la o prima vedere si specificate din punct de vedere institutional.

Astfel, Dye largeste sfera de cuprinde a notiunii de politica publica, aratând ca aceasta este alcatuita din „tot ceea ce actorii guvernamentali hotarasc sa se faca sau sa nu se faca”1 . Aceasta formulare este probabil prea simpla si nu reuseste sa ofere mijloacele necesare pentru conceptualizarea politicilor publice. Totusi definitia lui Dye are câteva merite: