Preturi si Concurenta

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 10 fișiere: doc, docx
Pagini : 117 în total
Cuvinte : 53634
Mărime: 432.44KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

cursul 1

FUNDAMENTELE TEORETICE ALE FORMĂRII PREŢURILOR

1.1. Conceptul de preţ

Preţul constituie forma monetară cea mai complexă de măsurare a bunurilor care circulă într-o economie de piaţă.

Preţul a apărut înaintea banilor, în condiţiile schimbului direct (troc sau trampă), când a reprezentat cantitatea dintr-o marfă obţinută în schimbul altei mărfi. De îndată ce moneda a devenit instrumentul general al schimbului, preţul reprezintă cantitatea de bani ce trebuie plătită pentru procurarea unei mărfi.

Au existat 2 curente de gandire cu privire la esenta pretului

I. Unul care pune la baza pretului valoarea :

Aristotel a constatat că preţul exprimă comensurabilitatea mărfurilor în procesul schimbului, dar nu a reuşit să explice cum se poate pune semnul egalităţii între mărfuri atât de diferite din punct de vedere calitativ, nu şi-a putut explica, deci, egalitatea a două bunuri eterogene.

Şcoala clasică a economiei politice - baza obiectivă a preţului o reprezintă valoarea, preţul fiind expresia în bani a valorii, iar mărfurile care se schimbă între ele, deşi deosebite din punct de vedere calitativ, au ca element comun şi omogen valoarea creată de munca omenească.

Conform teoriei obiective a valorii-muncă, valoarea este expresia cheltuielilor sociale de muncă vie şi materializată concretizată în marfă, concepţie elaborată de W. Petty.

Adam Smith în lucrarea “Avuţia naţiunilor”, subliniază că munca este măsura reală a valorii de schimb a mărfurilor.

David Ricardo consolidează acest punct de vedere precizând că substanţa comună a tuturor mărfurilor o reprezintă valoarea-muncă.

Virgil Madgearu a arătat că, în anumite condiţii proporţia de schimb între mărfuri corespunde cheltuielilor de muncă încorporate în fiecare dintre ele.

sfârşitul secolului al XIX-lea, şcoala marginalistă, a fundamentat valoarea pe utilitatea bunurilor şi a susţinut că egalitatea preţului a două mărfuri diferite are la bază egalitatea utilităţii acestor mărfuri. O variantă a teoriei utilităţii susţine că valoarea unei mărfi este dată de utilitatea sa marginală, adică de ultima unitate de utilitate ce aparţine acelei mărfi, preţul fiind expresia în bani a acestei utilităţi.

Teoria marginalistă contemporană neagă complet existenţa valorii, indiferent care ar fi suportul acesteia. Valoarea este considerată o ficţiune creată de imaginaţia economiştilor clasici, iar preţul nu este legat de valoare. În teoria preţului fără valoare, preţul este considerat ca fiind singura categorie reală recunoscută pe piaţă; el este determinat exclusiv de dinamica cererii şi a ofertei. În această optică, preţul exprimă cantitatea de monedă ce trebuie plătită pentru achiziţionarea (cumpărarea) unor bunuri materiale şi servicii, în cadrul tranzacţiilor bilaterale pe piaţă, cantitate determinată de raportul existent în acel moment între cererea şi oferta respectivelor bunuri.

Teoria contemporană a preţului nu se limitează la cele două mari direcţii opuse: teoria preţului bazat pe valoare şi teoria preţului fără valoare. Ea surprinde şi a treia direcţie fundamentală, care îşi propune să cerceteze preţul într-un context mult mai larg prin luarea în consideraţie a unui ansamblu de factori cum ar fi: munca, cererea, oferta, utilitatea şi raritatea bunurilor, formele şi instrumentele luptei de concurenţă, mediul economic intern şi internaţional, inclusiv intervenţia administraţiei de stat în mecanismul real al formării preţurilor.

Teoriile contemporane despre natura preţului oricât ar fi de diverse şi de nuanţate, au câteva elemente comune:

-pun accent pe pragmantismul demersului teoretic încercând să ancoreze teoria în realităţile pieţei concurenţiale;

-susţin că preţurile au acelaşi conţinut, aceeaşi structură, care este dată în esenţă de cheltuielile materiale, salarii şi profit;

-consideră că mecanismul formării preţurilor este expresia acţiunii complexe a legii cererii şi a ofertei în cadrul diferitelor tipuri de piaţă concurenţială.

1.2. Modalităţi de abordare a problematicii preţurilor

Modalităţile de abordare a preţurilor pot fi privite sintetic prin prisma unor metode, dezvoltate în continuare:

1. Metoda clasică de investigare a preţurilor este specifică teoriei economice care studiază legile şi relaţiile ce au loc în sfera producţiei, repartiţiei, schimbului şi consumului. Conform acestei abordări la baza preţului stă valoarea.

2. Metoda de abordare a preţurilor în funcţie de cerere şi ofertă aparţine producţiei bazată pe economia de piaţă şi are două etape:

- perioada liberei concurenţe, când se consideră că producătorul se întâlneşte cu consumatorul pe o piaţă cunoscută, dar nu decizia lor este preponderentă în stabilirea nivelului preţului, ci trendul cererii şi al ofertei din momentul tranzacţiei, etapă specifică unei economii de piaţă perfectă;

- perioada capitalismului monopolist când, deşi cererea şi oferta au un rol important în stabilirea nivelului preţurilor, totuşi, nu evoluţia acestora e dominantă, ci opţiunea pentru vânzări în cantităţi mai mari şi la preţuri mai mici şi, invers. Scopul producţiei îl constituie obţinerea unui profit maxim.

Preview document

Preturi si Concurenta - Pagina 1
Preturi si Concurenta - Pagina 2
Preturi si Concurenta - Pagina 3
Preturi si Concurenta - Pagina 4
Preturi si Concurenta - Pagina 5
Preturi si Concurenta - Pagina 6
Preturi si Concurenta - Pagina 7
Preturi si Concurenta - Pagina 8
Preturi si Concurenta - Pagina 9
Preturi si Concurenta - Pagina 10
Preturi si Concurenta - Pagina 11
Preturi si Concurenta - Pagina 12
Preturi si Concurenta - Pagina 13
Preturi si Concurenta - Pagina 14
Preturi si Concurenta - Pagina 15
Preturi si Concurenta - Pagina 16
Preturi si Concurenta - Pagina 17
Preturi si Concurenta - Pagina 18
Preturi si Concurenta - Pagina 19
Preturi si Concurenta - Pagina 20
Preturi si Concurenta - Pagina 21
Preturi si Concurenta - Pagina 22
Preturi si Concurenta - Pagina 23
Preturi si Concurenta - Pagina 24
Preturi si Concurenta - Pagina 25
Preturi si Concurenta - Pagina 26
Preturi si Concurenta - Pagina 27
Preturi si Concurenta - Pagina 28
Preturi si Concurenta - Pagina 29
Preturi si Concurenta - Pagina 30
Preturi si Concurenta - Pagina 31
Preturi si Concurenta - Pagina 32
Preturi si Concurenta - Pagina 33
Preturi si Concurenta - Pagina 34
Preturi si Concurenta - Pagina 35
Preturi si Concurenta - Pagina 36
Preturi si Concurenta - Pagina 37
Preturi si Concurenta - Pagina 38
Preturi si Concurenta - Pagina 39
Preturi si Concurenta - Pagina 40
Preturi si Concurenta - Pagina 41
Preturi si Concurenta - Pagina 42
Preturi si Concurenta - Pagina 43
Preturi si Concurenta - Pagina 44
Preturi si Concurenta - Pagina 45
Preturi si Concurenta - Pagina 46
Preturi si Concurenta - Pagina 47
Preturi si Concurenta - Pagina 48
Preturi si Concurenta - Pagina 49
Preturi si Concurenta - Pagina 50
Preturi si Concurenta - Pagina 51
Preturi si Concurenta - Pagina 52
Preturi si Concurenta - Pagina 53
Preturi si Concurenta - Pagina 54
Preturi si Concurenta - Pagina 55
Preturi si Concurenta - Pagina 56
Preturi si Concurenta - Pagina 57
Preturi si Concurenta - Pagina 58
Preturi si Concurenta - Pagina 59
Preturi si Concurenta - Pagina 60
Preturi si Concurenta - Pagina 61
Preturi si Concurenta - Pagina 62
Preturi si Concurenta - Pagina 63
Preturi si Concurenta - Pagina 64
Preturi si Concurenta - Pagina 65
Preturi si Concurenta - Pagina 66
Preturi si Concurenta - Pagina 67
Preturi si Concurenta - Pagina 68
Preturi si Concurenta - Pagina 69
Preturi si Concurenta - Pagina 70
Preturi si Concurenta - Pagina 71
Preturi si Concurenta - Pagina 72
Preturi si Concurenta - Pagina 73
Preturi si Concurenta - Pagina 74
Preturi si Concurenta - Pagina 75
Preturi si Concurenta - Pagina 76
Preturi si Concurenta - Pagina 77
Preturi si Concurenta - Pagina 78
Preturi si Concurenta - Pagina 79
Preturi si Concurenta - Pagina 80
Preturi si Concurenta - Pagina 81
Preturi si Concurenta - Pagina 82
Preturi si Concurenta - Pagina 83
Preturi si Concurenta - Pagina 84
Preturi si Concurenta - Pagina 85
Preturi si Concurenta - Pagina 86
Preturi si Concurenta - Pagina 87
Preturi si Concurenta - Pagina 88
Preturi si Concurenta - Pagina 89
Preturi si Concurenta - Pagina 90
Preturi si Concurenta - Pagina 91
Preturi si Concurenta - Pagina 92
Preturi si Concurenta - Pagina 93
Preturi si Concurenta - Pagina 94
Preturi si Concurenta - Pagina 95
Preturi si Concurenta - Pagina 96
Preturi si Concurenta - Pagina 97
Preturi si Concurenta - Pagina 98
Preturi si Concurenta - Pagina 99
Preturi si Concurenta - Pagina 100
Preturi si Concurenta - Pagina 101
Preturi si Concurenta - Pagina 102
Preturi si Concurenta - Pagina 103
Preturi si Concurenta - Pagina 104
Preturi si Concurenta - Pagina 105
Preturi si Concurenta - Pagina 106
Preturi si Concurenta - Pagina 107
Preturi si Concurenta - Pagina 108
Preturi si Concurenta - Pagina 109
Preturi si Concurenta - Pagina 110
Preturi si Concurenta - Pagina 111
Preturi si Concurenta - Pagina 112
Preturi si Concurenta - Pagina 113
Preturi si Concurenta - Pagina 114
Preturi si Concurenta - Pagina 115
Preturi si Concurenta - Pagina 116
Preturi si Concurenta - Pagina 117

Conținut arhivă zip

  • Preturi si Concurenta
    • cursul 1.doc
    • cursul 10.doc
    • cursul 11.doc
    • cursul 12.docx
    • cursul 2.doc
    • cursul 3.doc
    • cursul 4.doc
    • cursul 5.doc
    • cursurile 6_7.docx
    • cursurile 8-9.docx

Alții au mai descărcat și

Formarea Preturilor Produselor Agricole, Studiu pe Exemplu Romaniei privind Formarea Preturilor la Aceste Produse

1.CONCEPTUL DE PREŢ Definit in termenii cei mai generali, pretul reprezinta o suma de bani primita sau platita pentru cedarea, respectiv...

Turism Internațional

Capitolul 1 Concepte, definiţii şi noţiuni de bază ale turismului internaţional Primele încercări de definire a turismului, ca fenomen economic...

Six Sigma - Nivel Green Belt

Acest material a fost pregătit pe baza specificațiilor ASQ (American Society for Quality) Simboluri Six Sigma Standard deviation (deviere...

Control Financiar

CAPITOLUL I Noțiuni și esența controlului financiar Conform literaturii de specialitate, controlul reprezintă activitatea specific umană de...

Tehnologia Hotelieră și de Restaurant

Cap.1. ORGANIZAREA ŞI STRUCTURA RESTAURANTELOR Serviciile de cazare şi alimentaţie au un rol distinct, esenţial şi primordial în ansamblul...

Piețe de capital

Unitatea de învățare 1 Piețe de capital - noțiuni generale Cuprins - UI 1 1. Piețe de capital - noțiuni generale 1.1 Elemente caracteristice...

Cursuri Turism

Etimologic, cuvântul „turism” provine din termenul englez „tour” (călătorie), sau „to tour”, „to make a tour” (a călători, a face o călătorie),...

Regiuni Turistice pe Glob

4.1. Egipt Fenomenul turistic se polarizează pe axa Nilului, numărul vizitatorilor, în special din Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia dar şi...

Ai nevoie de altceva?