Prezent și perspective în dezvoltarea economică la nivelul uniunii europene

REZUMAT

În Analiza anuală a creșterii pentru anul 2015, Comisia Europeană a identificat investițiile, reformele structurale și responsabilitatea bugetară ca fiind elemente esențiale ale strategiei de politică economică a Uniunii Europene pentru a crea locuri de muncă și creștere economică. În aceste condiții, România intenționează să solicite activarea “clauzei de reformă structurală” ceea ce implică o abatere temporară a deficitului bugetar de 0,5 pp din P.I.B.

În conformitate cu Programul de Guvernare, cu luarea în considerare a obiectivelor prevăzute în Strategia Europa 2020, Acordul preventiv cu UE şi FMI şi Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul uniunii economice şi monetare, strategia economică pe termen mediu a Guvernului este orientată către promovarea competitivităţii şi ocupării forţei de muncă, consolidarea finanţelor publice şi a stabilităţii financiare, continuarea implementării reformelor structurale, creşterea atragerii fondurilor europene şi asigurarea coerenţei mixului de politici economice. Strategia şi politica economică sunt întemeiate pe principiul echilibrului între politicile de consolidare fiscală, susţinerea mediului economic şi protecţia şi solidaritatea socială.

CUVINTE CHEIE

dezvoltare regională; Fondurilor Structurale şi de Coeziune; Comisia Europeană; Piaţa Comună; Uniunea Economică şi Monetară.

INTRODUCERE

Previziunile de iarnă ale Comisiei Europene estimează că 2016 va fi al treilea an de creştere economică pentru Uniunea Europeană (UE), situată însă la niveluri reduse, care nu ating valorile înregistrate în perioada pre-criză. Astfel, după o creştere a PIB-ului real de 1,7 % în UE şi 1,3% în zona euro în 2016, se preconizează că activitatea se va intensifica în anul 2017, atingând 2,1 % în UE şi, respectiv, 1,9 % în zona euro. Fiecare din aceste cifre reprezintă o revizuire în sens crescător de 0,2 puncte procentuale în comparaţie cu previziunile din toamna anului 2015.

Creşterea economică la nivel mondial a fost de 3,4% în anul 2015, reflectând astfel, o uşoară revenire a cererii în economiile avansate faţă de anul 2014 şi o încetinire a creşterii economice pe pieţele emergente şi în curs de dezvoltare.

Estimările FMI cuprinse în prognoza World Economic Outlook din aprilie 2015 prevăd o creştere a economiei globale cu 3,5% pentru anul 2015 şi cu 3,8% în 2017, ritmul de creştere a PIB-ului menţinându-se la acelaşi nivel cu cel estimat în prognoza din ianuarie 2016. Pentru economiile avansate, creşterea este prognozată să fie mai puternică în 2016 decât în 2015 dar mai slabă în cazul pieţelor emergente, prezentând perspective estompate pentru unele economii de piaţă emergente, mari exportatoare de petrol.

În acest context, se presupune că în multe economii avansate, menţinerea unor politici monetare relaxante este esenţială pentru susţinerea activităţii economice. De asemenea, în unele economii este nevoie de creşterea investiţiilor în infrastructură şi de implementarea reformelor structurale. În multe economii emergente, spaţiul de manevră oferit de politica macroeconomică pentru sprijinirea creşterii economice rămâne limitat. Însă în unele din aceste state, preţul redus al petrolului va ajuta la diminuarea inflaţiei şi vulnerabilităţilor externe, ceea ce va reduce presiunile asupra băncilor centrale pentru majorarea dobânzilor.