Cuprins
- 1. Propensiunea consumului
- 2. Migraţia cererii de mărfuri
- 3. Stabilirea numărului de case de marcat dintr-un magazin
- 4. Productivitatea muncii în comerţ
- 5. Balanţa circulaţiei mărfurilor
- 6. Preţurile în comerţ
Extras din curs
Propensiunea consumului
• Propensiunea consumului reprezintă raportul dintre consumul total şi venituri (venit primar brut, venit disponibil brut, venit naţional etc), ca elemente ale produsului naţional brut.
• Sunt două posibilităţi cu privire la comensurarea relaţiei economice fundamentale dintre consum şi economii:
1) propensiunea medie a consumului;
2) propensiunea marginală a consumului.
Propensiunea consumului
1) propensiunea medie a consumului, care constă în a considera un nivel oarecare al venitului şi a calcula relaţia procentuală dintre consum şi respectivul venit.
• Relaţia de calcul este: c=C/X, unde:
• c= reprezintă propensiunea medie a consumului;
• C= consumul total;
• X= venitul total.
2) propensiunea marginală a consumului reprezintă raportul dintre variaţia consumului şi variaţia venitului.
Relaţia de calcul este: c’=DC/DX, unde:
• c’= reprezintă propensiunea marginală a consumului;
• DC= variaţia consumului;
• DX= variaţia venitului.
Propensiunea consumului
• Relaţii de calcul:
• propensiunea medie a consumului: c = C/X´ 100;
• propensiunea marginală a consumului: c’ = DC/DX ´ 100;
• unde Δc = c1-c0 şi
• Δx= x1-x0;
• elasticitatea consumului = Ex = c’/ c
• Ex = Δy/y : Δx/x,
• adică Ex = (y1 – yo)/yo : (x1 – xo)/xo
• Deci, Ex = Δy/y : Δx/x = Δy/y ´ x/Δx = Δy/Δx ´ x/y Þ Ex = Δy/Δx : y/x = c’/c.
Migraţia cererii de mărfuri
• Atracţia comercială a localităţilor;
• Aria de atracţie comercială a localităţilor;
• Migraţia cererii.
Atracţia comercială a localităţilor
• Legea gravitaţiei comerciale (Reilly) stabileşte că două localităţi (A şi B) îşi atrag cumpărătorii dintr-o localitate (X) mai mică situată între ele, în raport direct proporţional cu numărul locuitorilor acestor localităţi şi în raport invers proporţional cu pătratul distanţei dintre localitatea mai mică şi localităţile luate în calcul:
Atracţia comercială a localităţilor
• Ca = cerea atrasă de localitatea A;
• Cb = cererea atrasă de localitatea B;
• Pa = populaţia localităţi A;
• Pb = populaţia localităţii B;
• Da = distanţa de la localitatea A la localitatea mai mică X;
• Db = distanţa de la localitatea B la localitatea mai mică X.
Atracţia comercială a localităţilor
• Problemă:
• Pentru a afla dacă populaţia localităţi Azuga, aflată la o distanţă de 36 km de localitatea Câmpina (38708 locuitori) şi la 29 km faţă de localitatea Braşov (286371 locuitori), este atrasă din punct de vedere comercial, mai puternic de localitatea Câmpina sau de localitatea Braşov, se va calcula:
• Din prima ecuaţie avem:
Ca = 0,088 Cb,
• înlocuind în cea de-a doua ecuaţie vom avea:
• 0,088 Cb + Cb = 1, de unde
Cb = 0,92
Ca = 0,08
• Aceasta înseamnă că 92% din populaţia localităţii Azuga este atrasă, din punct de vedere comercial, de oraşul Braşov şi doar 8% de localitatea Câmpina.
Aria de atracţie comercială a localităţilor
• Pornind de la legea gravitaţiei comerciale a lui Reilly se poate stabili pe un anumit traseu până unde se prelungeşte aria de atracţie comercială a unei localităţi, respectiv punctul unde:
Preview document
Conținut arhivă zip
- Probleme Economia Comertului.doc