Proces Bugetar Public

Implicarea,raspunderi si competente, institutiile publice in etapele proc.Bugetar

Legea nr 500/2002 privind finantele publice cat si legea 273/2006 privind

finantele publice locale enunta o serie de principii bugetare.

Principiul universalitatii stipuleaza ca veniturile bugetare nu pot fi efectuate

direct unei anumite cheltuieli bugetare , iar principiul unitatii stipuleaza ca veniturile

si cheltuielile bugetare sa se inscrie intr-un singur document pt a asigura o utilizare

eficienta si o urmarire continua a fondurilor publice , ceruta de rigurozitatea necesara

in gestiunea banului statului.

In practica bugetara din tara noastra aceste principii nu sunt pe total respectate.

Spre exemplu in domeniul protectiei sociale in clasificatia functionala a veniturilor

apar ca si componente de baza:contributii de asigurari pt somaj datorate de asiguratori

si angajatori. Prin urmare veniturile bugetare obtinute din contributii pt somaj sunt

efectuate pt acoperirea cheltuielilor privind indemnizatiile de somaj, ceea ce

contrazice principiul universalitatii.

Principiul unitatii este valabil daca vorbim de un buget al statului

agregat:compus din bugetul de stat (BS), bugetul asigurarilor sociale de stat (BASS),

bugetele fondurilor speciale (bugetul asigurarilor sociale de sanatate –BAS, ca anexa

la BS si bugetul asigurarilor de somajca anexa la BASS), bugetul trezoreriei statului

(BTS), bugetul local(BL).

In cea ce priveste etapele procesului bugetar ( elaborare, aprobare si adoptare,

executie, control, incheierea executiei) aceste bugete prezinta particularitati in functie

de domeniul vizat de activitate, dar in acelasi timp respecta si repere comune.

Raspunderea elaborarii proiectelor de bugete publice revine in plan

institutional –OPC ordonatorilor principali de credite:primarul (in cazul BL),

ministrul finantelor publice (BS,BTS), ministrului muncii(BASS), ministrului

sanatatii(BAS). Momentul “0” in elaborare consta in transmiterea de la OPC catre

ordonatorii subordonati a unor dimensiuni valorice (limite) de respectat in

fundamentarea indicatorilor proprii de venituri si cheltuieli.

Elaborarea proiectului propriu al bugetului de venituri si cheltuieli la nivelul

OTC (directori executivi ai :scoli,spitale,AJOFM) se bazeaza pe relatiile functionale

intre compartimentul financiar-contabil si alte compartimente. Astfel, fundamentarea

cheltuielilor de personal se realizeaza pe baza statelor de plata transmise de

compartimentul Personal Salarizare catre Contabilitate, iar fundamentarea

cheltuielilor materiale se bazeaza pe bunuri de consum (carburant, materiale de

curatenie), facturi fiscale transmise de Compartimentul Aprovizinare.

Ordonatorii de credite ierarhic superiori intocmesc proiecte de bugete

centralizate de venituri si cheltuieli, pe baza proiectelor proprii si a celor transmise de

OCB direct subordonati.

Proiectele de bugete sunt aprobate de Parlament odata cu contul general de

incheiere a executiei bugetare, exceptie facand proiectele de bugete locale ce sunt

aprobate de consiliile locale (“parlamente locale”) si BTS aprobat de Guvern.

In cazul BL, se rediscuta la nivelul consiliilor judetene, cu privire la transferuri

acordate din BS, astfel: in cazul in care Velaborate < Vsolicitate se va decide

cresterea Vprorii sau redimensionarea cheltuielilor.

Efectul aprobarii BVC este caracterul de balanta financiara a bugetului, ce

devine document de executie.

In executie sunt prezenti trei factori institutionali: Trezoreria Finantelor

Publice (unitatile operative) cu rol in executia de casa a cheltuielilor, ordonatorii de

credite bugetare si finantatorul (MFP). Se remarca doua metode de finantare:

deschiderea si repartizarea de credite bugetare (BS) si alocarea de fonduri banesti (BL)

Clasificatia indicatorilor financiari la institutia publica

Clasificatia bugetara reprezinta gruparea veniturilor si cheltuielilor bugetare

intr-o ordine obligatorie si dupa criterii unitare.

Rigurozitatea necesara in gestiunea banului public a condus la utilizarea unei

clasificatii bugetare. Rolul acesteia consta in asigurarea unei discipline de lucru si in

posibiliatea efectuarii de analize asupra evolutiei indicatorilor de venituri si cheltuieli.

In acest scop clasificatia bugetara indeplineste o serie de cerinte : universalitatea,

unitatea, realiatea, logica, sistematizarea, clariatea, comparabilitatea, obligativitatea.

Clasificatia bugetara utilizata in diferite domenii de activitate (invatamant),

sanatate, administratie publica prezinta unele particularitati in definirea indicatorilor

datorita nevoii publice satisfacute de institutia publica in cauza.

In domeniul protectiei sociale, AJOFM Bacau (Agentia Judeteana pentru

ocuparea fortei de munca) raspunde nevoii publice de ocrotire si sustinere financiara a

persoanelor neincadrate in munca.

Veniturile sunt grupate in capitole si subcapitole. In cazul AJOFM cea mai

mare parte a veniturilor curente (97%) este reprezentata de contributia de asigurari

pentru somaj- datorate de angajatori si asigurati; iar veniturile din vanzari de bunuri si

servicii (cursuri de calificare profesionala) reprezinta un procent de 3%. In acest

domeniu de activitate veniturile proprii acopera cheltuielile intr-un procent mai mare

de 70%.

Spre deosebire, in domeniul sanatatii sau in invatamant (exceptie facand

universitatile si unele grupuri scolare care obtin venituri din vanzari de bunuri si

servicii), ponderea veniturilor proprii in totalul cheltuielilor este mai mica (sub 30%).

Cheltuielile bugetare sunt grupate in clasificatia functionala(pe capitole si

subcapitole, paragrafe) :capitolul Asigurari si asistenta sociala cu subcapitolul

Asigurari pt somaj iar in clasificatia economica (pe titluri, articole, alineate) dupa

destinatie.

Specific domeniului protectiei sociale este utilizarea titlului VIII Asistenta

sociala cu articolele Asigurari sociale si ajutoare sociale si alineatul : Indemnizatie de

somaj. Acest titlu reprezinta 70% din totalul cheltuielilor AJOFM. Spre deosebire, la

nivelul Casei Judetene de Pensii, proportia cea mai mare va fi detinuta de cheltuieli cu

pensii, in domeniul sanitar ponderea cea mai mare o detin cheltuielile cu bunuri si

servicii, alaturi de cheltuielile de personal, in invatamant predomina cheltuielile de

personal.

Ca indicatori specifici se pot preciza ca alineate din clasificatia economica:

indemnizatii de somaj (protectie sociala), sporuri pt conditii de munca (invatamant),

locuinta de serviciu (administratie publica), medicamente, materiale sanitare

(sanatate).

Ca indicatori comuni din clasificatia economica se pot specifica : cheltuielile

salariale in bani (articol) cu alineatele (salarii de baza, spor de vechime, indemnizatie

de conducere), bunuri si servicii (materiale pt curatenie, apa, canal si salubritate).

Acesti indicatori comuni detin ponderi diferite din totalul cheltuielilor in functie de

domeniile de activitate. In domeniul protectiei sociale cheltuielile de personal

reprezinta 6% din totalul cheltuielilor, bunuri si servicii 1,5% (cu o pondere mai mare

a cheltuielilor cu posta, telecomunicatii si incalzit, iluminat si forta motrica).

Se remarca o corelatie intre denumirea indicatorilor cuprinsi in clasificatia

bugetara si cea a inregistrarilor din documentele contabile(primare-plan de conturi,

centralizatoare-bilant).

Contabilitatea veniturilor si cheltuielilor bugetare se realizeaza prin conturi

deschise pe structura clasificatiei bugetare.