Raportul Juridic

1. Noţiune

Într-o Primă Opinie, Raportul Juridic Este Acea Legătură Socială, Reglementată De Norma Juridică, Conţinând Un Sistem De Interacţiune Reciprocă Între Participanţi Determinaţi, Legătură Care Este Susceptibilă De A Fi Apărată Pe Calea Coerciţiunii Statale.

Într-o Altă Opinie, Raportul Juridic Este O Relaţie Socială, Reglementată De Norma Juridică, Apărată De Stat şi Caracterizată Prin Existenţa Drepturilor şi A Obligaţiilor Juridice.

2. Trăsăturile (Caracterele) Raportului Juridic

A) Este Un Raport Social Întrucât Se Stabileşte Între Oameni (Priviţi Individual, Ca Persoane Fizice Sau Colectiv, Ca Persoane Juridice).

B) Are Un Caracter Voliţional.

Practic, Raportul Juridic Are Un Dublu Caracter Voliţional Întrucât: Exprimă Atât Voinţa Statului (Ce Adoptă Normele Juridice Prin Intermediul Parlamentului Sau A Altor Organe), Cât şi Voinţa Subiectivă A Părţilor (Sau Părţii) Care Încheie Actul Juridic.

C) Este Un Raport Valoric Deoarece În Raporturile Juridice Îşi Găsesc Concretizarea Valorile Esenţiale Ale Societăţii şi Anume: Drepturile Fundamentale Ale Omului, Statul De Drept, Proprietatea Etc.

D) Este O Categorie Istorică, În Sensul Că Depinde De Voinţa Fiecărui Sistem De Drept, Tip De Organizare Socială, Stat Etc. Astfel, De Pildă, În Dreptul Privat Roman Sclavul Era Un Bun Oarecare Asupra Căruia Stăpânul Avea Drept De Viaţă şi De Moarte; În Feudalism, Nobilul Nu Mai Avea Drept De Viaţă şi De Moarte Asupra Iobagului, Care Însă Era Legat De Glie; În Dreptul Burghez, Sunt Consacrate Principii Juridice Precum: Egalitatea Tuturor Oamenilor În Faţa Legii, Principiul Autonomiei De Voinţă În Materie Contractuală, Astfel Încât Inegalităţile şi Inechităţile Din Trecut Nu-şi Mai Regăsesc Locul În Noua Ordine De Drept.

3. Structura Raportului Juridic

Raportul Juridic Poate Fi Analizat Ca Fiind Conceput, De Regulă, Din Trei Elemente:

A) Subiectele Sau Participanţii (Părţile);

B) Conţinutul Sau Drepturile şi Obligaţiile Părţilor;

C) Obiectul – Este Conduita La Care Se Referă Conţinutul Raportului Juridic; Uneori Există şi Un Obiect Derivat şi Anume Bunurile (Corporale Sau Incorporale) La Care Se Referă Raportul Juridic.

3.1. Subiectele Raportului Juridic

Acestea Sunt Persoanele Fizice Sau Juridice Ce Participă La Raporturile Juridice Având Calitatea De A Fi Titulari Ai Drepturilor şi Obligaţiilor. În Raporturile Juridice Există, De Regulă, Două Categorii De Subiecte:

A) Subiectul Activ (Numit şi Creditor) – Este Cel Ce Are Facultatea (Dreptul) De A Pretinde Celeilalte Părţi Să Facă, Să Nu Facă Sau Să Se Abţină De La Ceva.

B) Subiectul Pasiv (Numit şi Debitor) – Este Cel Căruia Îi Incumbă (Îi Revin) Anumite Obligaţii Corelative Drepturilor Subiectului Activ.

Pentru Creditor, Obligaţia Din Raportul Juridic Reprezintă O Creanţă (Un Drept De Creanţă), Iar Pentru Debitor Constituie O Obligaţie (O Datorie, O Prestaţie De Îndeplinit).

În Majoritatea Raporturilor Juridice Civile şi Comerciale, Părţile Sunt, De Regulă, Atât Subiecte Pasive, Cât şi Active, Având Deci Dublă Calitate.

De Pildă, Într-un Contract De Împrumut Dintre Banca X şi Cetăţeanul Y, Se Creează Un Raport Juridic În Care: A) Băncii Îi Revine Obligaţia De A Pune La Dispoziţia Cetăţeanului, Într-un Anume Termen, O Anumită Sumă De Bani, De A-l Informa Asupra Condiţiilor De Creditare Etc.; Totodată, Aceasta Are Dreptul De A Încasa La Termenele Scadente Prestabilite Anumite Sume şi Dobânzile Aferente (Drept De Creanţă); B) Cetăţeanul Are Obligaţia Să Restituie Împrumutul Acordat La Termenele Prestabilite şi Să Achite Dobânzile Aferente; Totodată El Este Beneficiarul Unor Drepturi De Creanţă Ce Vizează: Dreptul De A Primi Suma De Bani Solicitată Într-un Anume Termen, Dreptul De A Fi Informat Despre Condiţiile De Creditare, Dreptul De A Restitui În Avans Suma Primită, În Anumite Condiţii.

Clasificarea Subiectelor Raporturilor Juridice

Subiectele Raporturilor Juridice Se Clasifică În: A) Subiecte Individuale – Persoana (Un Om Anume);B) Subiecte Colective.

*persoana În Raporturile Juridice Este Cunoscută Sub Denumirea De Persoană Fizică. Persoanele Fizice Sunt Oamenii, Respectiv: Cetăţenii, Străinii Sau Apatrizii.

*subiectele Colective Au La Bază O Formă Colectivă De Activitate şi Ele Sunt: 1) Statul; 2) Autorităţile Publice; 3) Persoanele Juridice.

Statul Participă În Calitate De Subiect De Drept, Atât În Raporturile Juridice Interne Cât şi În Cele Internaţionale. În Dreptul Intern Statul Apare Ca Subiect De Drept, Mai Întâi, În Raporturile De Drept Constituţional (De Pildă: În Cele De Cetăţenie Statul Este Cel Care Acordă Cetăţenia, Aprobă Renunţarea La Cetăţenie, Retrage Cetăţenia). Şi În Raporturile Juridice Patrimoniale Statul Poate Apărea Ca Subiect De Drept (De Exemplu: În Cele Privind Confiscarea Unor Bunuri).

Autorităţile Publice Sunt Organele Puterii Legislative (Parlamentul), Organele Administraţiei (Ministerele, Prefecturile, Primăriile ş.A.), Organele Justiţiei (Tribunalele, Curţile De Apel Etc.). În Multe Dintre Raporturile Juridice Autorităţile Publice Apar şi Ca Persoane Juridice.

Persoana Juridică Este O Formă De Asociere A Mai Multor Oameni. Persoana Juridică Se Caracterizează Prin Existenţa Următoarelor Elemente: A) O Organizare De Sine Stătătoare; B) Un Patrimoniu Propriu, Distinct De Cel Al Oamenilor Din Alcătuirea Sa, Ce Este Afectat Unui Scop Prestabilit, În Acord Cu Interesul General; C) Respectarea Unor Condiţii Legale De Înfiinţare şi Funcţionare.

Sunt Persoane Juridice: Societăţile Comerciale; Întreprinderile; Regiile Autonome; Companiile; Instituţiile De Învăţământ, Sănătate, ştiinţă; Organizaţiile Cooperatiste (De Consum şi De Credit şi Meşteşugăreşti); Organizaţiile Sindicale, Cele De Tineret, Fundaţiile; Asociaţiile.

În Doctrină, Dar şi Jurisprudenţă Pentru „persoana Juridică” Se Mai Foloseşte şi Sintagma De „persoană Morală”.

Persoanele Juridice Pot Fi Clasificate În Diferite Moduri. De Pildă: A) Persoane Juridice De Drept Public (şcolile, Consiliile Locale, Direcţiile Sanitar-veterinare, Etc.) şi Persoane Juridice De Drept Privat (Societatea Comercială X Sau Y); B) Cu Scop Lucrativ (Societăţile Comerciale) şi Cu Scop Nelucrativ (Fundaţiile şi Asociaţiile Ce Nu Urmăresc Obţinerea De Beneficii, De Profit).