Relații Internaționale Contemporane

Curs
8.8/10 (5 voturi)
Domeniu: Economie
Conține 15 fișiere: doc
Pagini : 70 în total
Cuvinte : 41451
Mărime: 195.28KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Laurentiu Dodan

Cuprins

Introducere pg

Capitolul 1

Teoria relatiilor internationale Premisele disciplinei ;

Domeniul de studii ; Metodele de cercetare pg

Capitolul 2

Idealismul Practica diplomatica european si

problematica securitatii pg

Capitolul 3

Realismul Principalii teoreticieni

Carr , Morgenthau , Kissinger pg

Capitolul 4

Evolutia conceptiei realiste Fundamentare in timpul

celei de a doua desbateri pg

Capitolul 5

Criza securitatii colective Politica de ingradire si cea

de destindere pg

Capitolul 6

Disciplina relatiilor internationale ; Disputa paradigmelor pg

Capitolul 7

Neomarxismul si alte teorii sovietice in domeniul

relatiilor internationale pg

Capitolul 8

Neorealismul institutional ( functionalismul structural )

Keneth Waltz si teoria relatiilor internationale pg

Capitolul 9

Sistemul international Conflicte internationale si

conflicte interne pg

Capitolul 10

Organizatiile internationale pg

Capitolul 11

Constructia europeana pg

Capitolul 12

Globalizarea si noua ordine mondiala pg

Extras din document

1. Premisele disciplinei

Domeniul relatiilor dintre state a preocupat gânditorii din toate perioadele istorice. Înca din antichitate, Platon, Aristotel, Thucydides, Polybios, etc. au încercat sa defineasca cauza conflictelor care apareau la un moment dat între state. Thucydides, de pilda, în lucrarea “Razboiul peleponesiac” consemna: “atenienii ajunsera puternici si inspirând teama lacedemonienilor, i-au silit sa poarte razboi”1.Un alt istoric din aceasta perioada, Polybios, încerca sa explice politica lui Hiero, regele Sinioenzei, din perspectiva a ceea ce astazi denumim balanta puterii. Sesizând puterea de care dispuneau romanii, acesta a ajuns la concluzia ca, ei, romanii, vor câstiga într-o confruntare cu oastea cartagineza, fapt ce l-a determinat sa înainteze romanilor o oferta de pace si alianta, pe care acestia au acceptat-o. Dupa o perioada de timp, desi era aliat al Romei, Hiero, alarmat de succesele romanilor trimite ajutoare cartaginezilor, deoarece era convins ca: “Salvarea cartaginezilor era în interesul sau, atât pentru întarirea puterii sale în Sicilia, cât si pentru prietenia sa cu romanii; voia sa nu se dea posibilitatea celor cu puteri mai mari sa faca orice ar vrea fara împotrivire. Si aici gândea … cuminte si întelept. Caci niciodata nu trebuie sa se neglijeze o astfel de prevedere si nici sa ajuti pe cineva sa ajunga la o putere asa de mare, fara de care nu mai ai posibilitatea sa-ti sustii nici macar drepturile recunoscute.”2

Mai târziu, Machiavelli, Grotius, Hobber, Spinoza, Rousseau, Kant s.a. au abordat în operele lor aceasta tematica, multi dintre ei, constituind repere importante în teoriile care vor consacra în secolul al XX-lea domeniul relatiilor internationale.

În lucrarile sale principale, “Mare Liberum” si “De jure Belli ac Pacis”, Grotius pleaca de la necesitatea solidaritatii potentiale a statelor pentru a putea aplica în practica dreptul international. Ordinea mondiala propusa de Grotius limita dreptul popoarelor de a duce razboaie în scopuri politice, dar promova dreptul interventiei, atunci când aceasta era justificata de scopurile si obiectivele comunitatii internationale în ansamblu3.

Problematica razboiului si a cauzelor sale a fost o tema intens dezbatuta în lucrarile gânditorilor mai sus mentionati. Spinoza, spre exemplu, explica razboiul ce având principala cauza în imperfectiunile firii omenesti. Pasiunea se impune în fata ratiunii si în concluzie, oamenii care ar trebui în concordanta cu propriile interese sa coopereze între ei, se angajeaza în interminabile dispute, care degenereaza finalmente în violenta. Spinoza extinde acest rationament la nivelul relatiilor dintre state, sustinând ca statele sunt asemeni oamenilor: le caracterizeaza atât dorinta de a supravietui, cât si incapacitatea de a-si ordona activitatile în functie de ce le dicteaza ratiunea4.

Montesquieu este însa de cu totul alta parere afirmând ca starea de razboi se instaureaza atunci când oamenii se afla în societate, cu alte cuvinte sursa conflictului trebuie cautata în situatiile sociale5.

Rousseau, la rândul sau, confirma analiza lui Spinoza referitoare la starea de natura, în care oamenii sunt guvernati de instinct, iar libertatea este perceputa în limitele fortei individului. Aparitia statului si organizarea societatilor umane pe baza legilor, îl determina pe Rousseau sa afirme ca trecerea de la starea de natura la starea civila determina schimbari profunde în viata omului, deoarece înlocuirea instinctului prin justitie da o semnificatie morala tuturor faptelor sale. Libertatea naturala care îi permite omului orice îsi dorea, este înlocuita cu libertatea civila care îi garanteaza însa dreptul de proprietate asupra tuturor lucrurilor care îi apartin6. Rousseau considera ca se poate fundamenta o teorie a relatiilor internationale, care sa poata justifica la modul general comportamentul tuturor statelor, fie ele bune sau rele. Concluzia sa este ca nu este accidental, ci necesar ca între elementele particulare sa survina accidente7.Pentru a controla anarhia acesta propune impunerea unui control efectiv asupra statelor imperfecte sau îndepartarea statelor aflate în aceasta situatie din sfera accidentalului.

Solutia propusa de Rousseau pentru eliminarea razboiului “o reprezinta numai acea forma de guvernamânt federal care sa uneasca natiunile prin legaturi similare celor care îi unesc deja pe membrii lor si care sa le puna pe ambele, în aceeasi masura, sub autoritatea dreptului”8. La întrebarile firesti care s-ar pune privind modalitatea de a cere statelor sa respecte legile federatiei, fara sa se recurga la forta si la cât de probabil este ca forta hotarâtoare sa fie mereu de partea federatiei, Rousseau raspunde ca statele europene se pazesc într-un echilibru destul de stabil pentru ca nici un stat sau grup de state sa devina hegemon asupra altora.

Un alt mare gânditor, Hegel, aprecia ca omul spre deosebire de animale este caracterizat de lupta pentru recunoastere, în virtutea careia primii oameni s-au angajat într-o sângeroasa batalie pentru prestigiu. Aceasta trasatura a personalitatii umane capata o importanta decisiva pentru viata politica deoarece a determinat în viziunea lui Hegel, scindarea societatii omenesti, în clasa stapânilor care erau hotarâti sa-si riste viata pentru mentinerea statutului lor social si cea a sclavilor, care au dovedit teama si supunerea în fata perspectivei de a-si pierde existenta.

Preview document

Relații Internaționale Contemporane - Pagina 1
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 2
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 3
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 4
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 5
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 6
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 7
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 8
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 9
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 10
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 11
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 12
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 13
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 14
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 15
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 16
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 17
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 18
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 19
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 20
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 21
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 22
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 23
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 24
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 25
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 26
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 27
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 28
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 29
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 30
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 31
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 32
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 33
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 34
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 35
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 36
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 37
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 38
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 39
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 40
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 41
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 42
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 43
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 44
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 45
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 46
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 47
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 48
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 49
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 50
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 51
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 52
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 53
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 54
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 55
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 56
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 57
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 58
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 59
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 60
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 61
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 62
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 63
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 64
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 65
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 66
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 67
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 68
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 69
Relații Internaționale Contemporane - Pagina 70

Conținut arhivă zip

  • Relatii Internationale Contemporane
    • 01-teoria_relatiilor.doc
    • 02-realismul_teoreticieni.doc
    • 03-Idealism.doc
    • 04-evolutia_conceptiei.doc
    • 05-RealSiPolExtAmeric.doc
    • 06-DisputaParadigmelor.doc
    • 07-TEORIA.doc
    • 08-cap.VIII.doc
    • 09-CAPITOLUL.doc
    • 10-cap.doc
    • 11-CAPITOLUL.doc
    • 12-CAPITOLUL.doc
    • BIBLIOGRAFIE.doc
    • CUPRINS.DOC
    • CURS.doc

Alții au mai descărcat și

Mondializarea și Influența Sa asupra Mediului Economic

Introducere Mondializarea reprezinta o retea de interdependente dezvoltata între statele lumii, o sinteza a transformarilor radicale cu care s-a...

Regionalizare Versus Globalizare

rapida a activitatii economice dincolo de granitele statale decât cresterea activitatii în cadrul economiilor nationale. Acest termen de...

Efectele social-economice ale globalizarii

domeniul economic si social petrecute dupa cel de-al doilea razboi mondial ca urmare a mediatizatului fenomen al globalizarii. Cele patru capitole...

Aspecte ale Politicii Externe si de Securitate Comuna

Istoria Uniunii Europene se întinde de la declaratia lui Robert Schumann, din anul 1950 (crearea Comunitatii Europene a Carbunelui), pâna la...

Negociatorul International

Când negocierea este caracterizată, în literatura de specialitate, ca fiind “ştiinţă şi artă” se au în vedere două componente principale ale...

Drept Comercial International

CURS 1 Reglementeaza acele raporturi jur. care au caracter patrimonial comercial si international intre persoane fizice si/sau persoane juridice...

Organizația Națiunilor Unite

Mai constienti decât la sfârsitul primului razboi mondial de riscul major al unei noi confruntari si mai distrugatoare, aliatii de la incheierea...

Studii de Securitate

CURSUL I 1. Introducere – de ce un curs de metodologia studiilor de securitate? 2. Analiza ştiinţifică a realităţii sociale: cunoaşterea comună...

Te-ar putea interesa și

Legislația Internațională a Muncii

INTRODUCERE Tema care face obiectul prezentei lucrări - dreptul internaţional al muncii - trezeşte un interes crescând în lumea contemporană,...

Comerț internațional contemporan. studiu de caz - relațiile comerciale între SUA și China

Capitolul I Bazele teretice ale comerțului internațional Începuturile comerțului internațional cu greu pot fi localizate în timp, el plecând din...

Instituții Specializate de Cooperare Economică și Financiara

ASPECTE INTROCUCTIVE La mijlocul secolului al -XX-lea, mai exact dupe cel de-al doilea razboi mondial au fost create mai multe institutii care...

Dreptul muncii internaționale

1. Conturarea dreptului internaţional al muncii. Dreptul internaţional al muncii a apărut într-o anumită etapă istorică, ca un reflex al luptei...

Dreptul Diplomatic și Consular

1. Dreptul Diplomatic Organizarea si desfasurarea activitatii diplomatice au trebuit sa fie, in decursul timpului, reglementate; unele din aceste...

Locul și rolul Braziliei în relațiile comerciale internaționale contemporane

Economia mondială contemporană se caracterizează prin faptul că, majoritatea ţărilor lumii sunt ţări cu economie în dezvoltare. După origine...

Terorismul

1. Definiţie Terorismul nu are o definiţie unanim acceptată. Dificultatea definirii provine atât din complexitatea sa cât şi dintr-o largă...

Cutuma

1. Notiunea de izvor de drept Conceptul de izvor al dreptului este folosit într-un sens strict juridic, sens prin care se au în vedere formele de...

Ai nevoie de altceva?