Relații monetar-financiare

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 39 în total
Cuvinte : 21104
Mărime: 77.54KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Jescu Mihaela
note de curs

Extras din document

1. Interdependenţele economice internaţionale

Creşterea şi dezvoltarea economică, factori inseparabili şi care se întrepătrund permanent stau la baza întregului progres al omenirii.

Societatea umană nu s-a dezvoltat uniform, pe tot globul pământesc, datorită diferenţelor în ceea ce priveşte abundenţa sau lipsa de resurse naturale, dar şi diferenţelor de organizare a comunităţilor umane.

Dezvoltarea economică a diferitelor teritorii a condus, în cele din urmă, la apariţia unor forme economice organizate în mod unitar, în cadrul unor teritorii delimitate, respectiv în cadrul statelor naţionale formate şi extinse odată cu apariţia şi dezvoltarea capitalismului.

Caracterul de naţional este dat de faptul că acest ansamblu de schimburi de activităţi se realizează între membrii unei anumite comunităţi umane, într-un teritoriu bine delimitat, aparţinând unui stat naţional.

Existenţa economiilor naţionale şi dezvoltarea acestora au adus cu sine şi legăturile dintre diversele economii naţionale, ca forme de convieţuire şi de acces la resursele celuilalt sau de transfer a realizărilor unuia către celălalt.

Odată cu apariţia statelor naţionale şi consolidarea economiilor naţionale apar şi strategii naţionale de dezvoltare.

Unii economişti de renume, ca Adam Smith, vedeau numai în relaţiile externe ale economiei naţionale o resursă de îmbogăţire naţională.

Producţia de mărfuri şi crearea noii pieţe mondiale au condus, pe de o parte, la apariţia concurenţei internaţionale, iar pe de altă parte, la apariţia primelor concepte teoretice privind atitudinea necesară faţă de comerţul internaţional, fie la export, fie la import. Astfel s-au conturat politici liberale (comerciale) care serveau intereselor unor exportatori şi politici protecţioniste, care apărau interesele noilor veniţi pe arena producţiei de mărfuri, a industrializării şi apoi a comerţului internaţional.

Economia unei ţări nu poate exista şi nu poate fi viabilă decât în cadrul şi în legătură cu economiile celorlaltor ţări.

Economia mondială se bazează pe un amplu sistem de interdependenţe economice internaţionale. În cadrul acestui sistem de conexiuni, interesele şi problemele economiilor naţionale se întrepătrund şi numai în virtutea acestor legături şi raporturi calitative diferite ele pot exista şi progresa.

Sistemul complex de interdependenţe economice existent s-a format după cel de-al doilea război mondial sub influenţa profundelor schimbări în diviziunea mondială a muncii şi a revoluţiei ştiinţifico-tehnice.

Interdependenţele economice internaţionale se adâncesc şi se diversifică continuu, în strânsă legătură cu:

– schimbările politice care au loc pe arena mondială;

– modificarea structurii lumii contemporane din punctul de vedere al nivelului de dezvoltare economică;

– adâncirea diviziunii internaţionale a muncii, îndeosebi ca urmare a revoluţiei ştiinţifico-tehnice;

– diversificarea centrelor de putere pe plan economic internaţional;

– evoluţia preţurilor internaţionale şi a problemelor valutar-financiare sub influenţa unor factori contradictorii.

Schimbarea configuraţiei politice a lumii după cel de-al doilea război mondial, ca urmare a prăbuşirii sistemului colonial, a accentuat lupta pentru independenţa de stat şi formarea a numeroase economii naţionale. Aceste ţări au intrat în noi raporturi cu numeroase alte state în vederea valorificării resurselor materiale şi umane, pentru făurirea unor economii interdependente. Schimbarea radicală a raporturilor politice de dependenţă, a contribuit în mod hotărâtor la dezvoltarea interdependenţelor economice internaţionale.

După cum afirmă unii cercetători, multe dintre popoarele astăzi subdezvoltate cunoşteau, la momentul pierderii independenţei, un grad de civilizaţie superior pentru epoca respectivă (incaşii, aztecii, indienii etc.). Metropolele capitaliste au distrus, însă, complet sau în mare parte aceste civilizaţii formate de-a lungul veacurilor, întrerupând cursul normal al evoluţiei lor.

Economia mondială modernă cuprinde nu numai economiile naţionale, dar şi o serie de organizaţii, instituţii internaţionale. Transferul de competenţe peste atributele naţionale le dă acestora dreptul, cum este cazul Parlamentului European, de a se substitui statelor, în anumite limite şi competenţe, chiar în relaţiile internaţionale. Pe de altă parte, se observă apariţia şi intensificarea rolului unor instituţii şi organisme internaţionale în procesele mondoeconomice. ONU nu reuşeşte a se impune cu acurateţe (PNUD, ONUDI, UNCTAD etc.), însă FMI, BERD, Banca Mondială se implică şi dau economiei mondiale impulsuri sau semnale clare de interferenţă.

O altă caracteristică o reprezintă intensificarea integrărilor regionale şi interregionale sau a globalizării unor fenomene economice.

Un alt exemplu, de acest fel, îl constituie noile deschideri pentru ţările din centrul şi estul Europei sau exemplul Hong-Kong-ului.

Decalajele mari dintre nivelurile de dezvoltare ale statelor, situaţie specifică în care se află economia mondială contemporană, influenţează în mare măsură interdependenţele economice internaţionale. Datele statistice arată faptul că peste jumătate din populaţia globului (56,1%) se află în ţările cu economie subdezvoltată, în care PNB variază de la ţară la ţară între 90$ şi 499 $/locuitor şi acestea contribuie doar cu 8,5% la producţia mondială. Ţările dezvoltate, deşi reprezintă doar 18,7% din populaţia lumii, deţin peste 68% din producţia mondială.

În ultimele decenii au avut loc schimbări în ceea ce priveşte centrele de putere economică. Unele dintre acestea au dispărut sau şi-au pierdut din importanţă, în schimb altele au apărut şi au tendinţa să se dezvolte. Având în vedere numai trei centre de putere din Europa Occidentală, America de Nord şi Asia de Sud-Est şi un singur indicator (PIB) este evident că Asia de Sud-Est şi, în primul rând Japonia continuă să avanseze spre primul loc, SUA are tendinţa să decadă, dar vin puternic din urmă ţările din Europa Occidentală.

Creşterea sau scăderea preţurilor la materii prime, materiale şi combustibili (de exemplu petrol), majorarea sau reducerea dobânzilor la creditele acordate diferitelor ţări, precum şi ponderea mare a datoriilor externe ale unor ţări, au făcut să crească sensibilitatea economiilor naţionale faţă de evoluţia şi tendinţele vieţii economice internaţionale, ceea ce au imprimat interdependenţelor dintre ţări o dinamică pe care n-au avut-o până acum.

În cel de-al treilea raport către Clubul de la Roma, intitulat “Restructurarea ordinii internaţionale” sunt evidenţiate tipurile de interdependenţe Nord-Sud, dintre ţările bogate şi ţările sărace.

În primul rând, sunt interdependenţele generate de nevoia de alimente; unele ţări au surplusuri, în timp ce altele au deficite alimentare.

În al doilea rând, sunt interdependenţele generate de nevoia de energie şi minerale, în condiţiile în care cererea şi oferta au traiectorii geografice diferite.

În al treilea rând, apar interdependenţe generate de posibilitatea dereglării echilibrului ecologic sau de problema apărării mediului înconjurător.

În al patrulea rând, sunt speranţele de a reduce decalajele izbitoare dintre bogaţii şi săracii lumii.

În concluzie, interdependenţele economice înseamnă cooperare reciproc avantajoasă, între state suverane, bazate pe principiile dreptului internaţional, pentru progresul fiecărei naţiuni.

Preview document

Relații monetar-financiare - Pagina 1
Relații monetar-financiare - Pagina 2
Relații monetar-financiare - Pagina 3
Relații monetar-financiare - Pagina 4
Relații monetar-financiare - Pagina 5
Relații monetar-financiare - Pagina 6
Relații monetar-financiare - Pagina 7
Relații monetar-financiare - Pagina 8
Relații monetar-financiare - Pagina 9
Relații monetar-financiare - Pagina 10
Relații monetar-financiare - Pagina 11
Relații monetar-financiare - Pagina 12
Relații monetar-financiare - Pagina 13
Relații monetar-financiare - Pagina 14
Relații monetar-financiare - Pagina 15
Relații monetar-financiare - Pagina 16
Relații monetar-financiare - Pagina 17
Relații monetar-financiare - Pagina 18
Relații monetar-financiare - Pagina 19
Relații monetar-financiare - Pagina 20
Relații monetar-financiare - Pagina 21
Relații monetar-financiare - Pagina 22
Relații monetar-financiare - Pagina 23
Relații monetar-financiare - Pagina 24
Relații monetar-financiare - Pagina 25
Relații monetar-financiare - Pagina 26
Relații monetar-financiare - Pagina 27
Relații monetar-financiare - Pagina 28
Relații monetar-financiare - Pagina 29
Relații monetar-financiare - Pagina 30
Relații monetar-financiare - Pagina 31
Relații monetar-financiare - Pagina 32
Relații monetar-financiare - Pagina 33
Relații monetar-financiare - Pagina 34
Relații monetar-financiare - Pagina 35
Relații monetar-financiare - Pagina 36
Relații monetar-financiare - Pagina 37
Relații monetar-financiare - Pagina 38
Relații monetar-financiare - Pagina 39

Conținut arhivă zip

  • Relatii Monetar-Financiare.doc

Alții au mai descărcat și

Statul și Economia

1. Rolul statului Statul este instituţia principală prin care se exercită puterea politică în societate într-un teritoriu de către un grup de...

Economia de Piață Contemporană

Concept •Modele teoretice şi tipurile concrete de economie de piaţă Economia de piață este organizată și funcționează prin mecanismele pieței în...

Bazele contabilității

1.1 Noţiuni privind contabilitatea şi rolul ei în sistemul informaţional Prin evidenţă, în general, se înţelege înregistrarea (reflectarea),...

Economie Monetară și Financiară Europeană

Capitolul 1 EVOLU³IA PROCESULUI DE UNIFICARE MONETARÃ EUROPEANÃ 1.1. Încercãri de creare a unei zone de stabilitate monetarã Pânã în anul 1914,...

Piața Capitalului

Piaţa capitalului este componenta economiei de piaţă, care se apropie cel mai mult de piaţa cu concurenţă perfectă. Piaţa capitalului asigură...

Concurență și piețe concurențiale

SUBIECTUL I ESENŢA ŞI TIPURILE DE CONCURENŢĂ Concurenţa Interacţiunea competitivă dintre subiecţii pieţei pentru cel mai bun mediu de afaceri....

Deprecierea în Evaluarea Bunurilor

Cele trei metode principale de estimare a deprecierii sunt următoarele: - metoda preluării de pe piaţă; - metoda vârstă-durată de viaţă; -...

Uniunea Europeană

U.E. UNIUNEA EUROPEANĂ Probleme principale Integrarea economică interstatală - aspecte generale Uniunea Europeană Lungul drum al ideii...

Te-ar putea interesa și

Relații monetar financiare internaționale

Partea I: PARITATEA RATELOR DE DOBÂNDĂ 1) A) Principalii participanti ai pietei FOREX sunt: Bancile centrale, bancile comerciale, companiile de...

Relații monetar financiare internaționale

1.Importare în Eviews a 3 serii de curs de schimb, cu observații zilnice (5 zile / săpt), minim 1000 de obs, ale unor monede care cotează în raport...

Relatii Monetar Financiare Internationale

instrumente de plată înţelegem instrumentele pe care se sprijină toate sistemele de plăţi: viramentul; cecul; cardul bancar; efectul de comerţ;...

Relații monetar-financiare internaționale

1.in cadrul pietei valutare nu se tranzactioneaza D)Acreditive 2.piata valutara nu se compune din C)bursa de marfuri 3.operatiunile la vedere...

Relații monetar financiare internaționale

ACTIVITATEA MONETAR FINANCIARĂ INTERNAȚIONALĂ CONCEPT Relațiile monetar-financiare internaționale reprezintă ansamblul de operațiuni și procese...

Relații monetar financiare internaționale

Conditii de livrare 2010 (Incoterms 2010). Aplicabile incepand cu 2011. Conditiile de livrare au fost sortate dupa modul de utilizare: • orice...

Relații monetar financiare internaționale

(central) este stabilit de autoritatea monetară fiind mai apropiat sau mai îndepărtat de raportul valoric real dintre monedele care se compară....

Relații Monetar Financiare Internaționale

- Definiţie: - Ansamblul de norme şi tehnici, convenite şi acceptatepe baza unor reglementări instituţionalizate menite să coordoneze şi să...

Ai nevoie de altceva?