Relațiile cu Presa - Tehnică Consacrată în Practica Relațiilor Publice

Profesionistii în relatii publice trebuie sa aiba o relatie eficienta cu mass media deoarece prin aceasta contribuie la consolidarea reputatiei clientilor si angajatilor lor, dar si a imaginii proprii. Scopul relatiilor cu presa este acela de a spori reputatia unei organizatii si de a influenta si informa publicul tinta, si nu acela de a emite comunicate de presa, de a raspunde solicitarilor si întrebarilor jurnalistilor.

Scopurile pentru care companiile folosesc relatiile publice:

- îmbunatatirea imaginii companiei sau a marcii;

- ridicarea profilului companiei în mass media;

- schimbarea atitudinii publicului tinta;

- cresterea cotei de piata;

- influentarea politicii guvernamentale la nivel local, national si international;

- îmbunatatirea relatiilor în sectorul economic respectiv.

Cu toate ca relatiile cu mass media par a fi de o importanta secundara în atingere scopurilor de mai sus, în realitate atitudinea favorabila a presei ajuta enorm în realizarea obiectivelor propuse. De exemplu, comentariile favorabile, ale unui editorial, în privinta performantelor financiare ale unei companii, vor conta mult mai mult în ochii unor posibili investitori decât un raport anual realizat în cele mai bune conditii grafice.

Multi oameni de afaceri, si nu numai, sunt interesati de ideea relatiilor cu presa pentru publicitatea gratuita pe care o pot obtine astfel. Un exemplu relevant este cel al lui George Becali (fost Gigi Becali) care, în cautare de publicitate apare frecvent în emisiunile televizate. Aproape în fiecare seara acesta îsi face aparitia la televizor, la diferite emisiuni si la diferite televiziuni. Sa nu mai vorbin de stirile sportive, unde, chiar în fiecare seara, are câte un comentariu de facut.

Aceasta se întampla deoarece mass media poate fi folosita atât ca instrument de persuadare, cât si pentru a informa diferite segmente relevante ale publicului. Prin intermediul media publicul poate fi tintit cu precizie si eficienta. Relatiile bune cu presa nu se obtin niciodata gratis.

Calitatea relatiilor cu presa este mult mai importanta decât aspectul cantitativ. Succesul depinde uneori chiar de performanta de a nu atrage atentia presei.Relatiile eficiente cu presa încep întotdeauna cu definirea exacta a obiectivelor. De aceea nu exista nici un motiv pentru care sa trimiti un articol tehnic unui ziar general sau fotografia unei echipe de fotbal în triumf unui periodic care publica stiri economice. Un ziar de fotbal ar fi interesat de cel de-al doilea subiect, în timp ce materialul de specialitate va aprecia probabil materialul cu caracter tehnic.

Principala atributie a biroului de presa este de a stabili si întretine o buna comunicare cu mass media, în interesul organizatiei pe care o reprezinta. Pentru a satisface atât nevoile de informare ale mass media, cât si ale publicului, este necesara colaborarea membrilor biroului de presa cu jurnalistii.

În acest sens, exista doua modalitati de abordare a relatiilor cu mass media: activa si reactiva. Abordarea activa presupune un efort planificat de a stârni interesul presei pentru un anumit subiect, se bazeaza atât pe initiativa de a veni în întampinarea solicitarilor jurnalistilor, cât si anticiparea interesului lor pentru anumite subiecte, si stârneste interesul presei. Este cea mai dorita deoarece, având initiativa, se poate contrabalansa caracterului critic al unor materiale de presa. Abordarea reactiva se rezuma la doar a reactiona la solicitarile presei si fluxul informational nu poate fi controlat. Nu întotdeauna se transmit mesajele dorite, deoarece majoritatea timpului este alocat raspunsurilor la întrebarile jurnalistilor sau dezmintirilor la materialele aparute în presa.

Materialele transmise mass mediei trebuie sa aiba anumite calitati pentru a le capta interesul, si anume:

- actualitatea  informatia perimata nu va fi niciodata preluata. Elementul de noutate este întotdeauna si de interes;

- ineditul  publicul si, implicit, presa sunt atrase de evenimente neobisnuite. Dar, acest lucru nu înseamna ca senzationalul afecteaza mesajele transmise;

- conflictul  da stirilor o mai mare cautare. De exemplu: razboiul, sportul, cazuri în justitie;

- proximitatea  publicul este interesat de evenimentele din imediata apropiere. Informatiile locale prezinta mai mult interes;

- suspansul  stirile cu un astfel de element sunt cautate de mass media. De exemplu: luari de ostatici sau disparitii misterioase;

- progresul  ultimele investitii sau descoperiri în anumite domenii, cum ar fi genetica sau industria spatiala, sunt stiri de presa interesante;

- proeminenta  stirile de senzatie despre personalitatile momentului sunt foarte gustate de public. Trebuie evitata suprasaturarea cu asemenea informatii, deoarece pot fi interpretate drept cult al personalitatii.

Pentru a stii cum sa existe relatii productive între mass media si client trebuie sa ne punem urmatoarele întrebari: Care este functia organizatiei?; Ce segmente ale publicului sunt relevante în evaluarea succesului acesteia?; Ce mesaje doreste sa comunice?; Care sunt mass media disponibile în vederea comunicarii acestor mesaje?.

Functia organizatiei determina modul de abordare al mass media. În unele companii nevoia de relatii publice variaza în functie de diviziile sale. Astfel, un fabricant de piese de schimb pentru motoare va avea un profil media semnificativ