Riscul Afacerii

Capitolul 3

Riscul Întreprinderii (Afacerii) si Gestiunea (Managementul) acestuia

3.1 Introducere

Tendinte recente în managementul corporatiilor si al firmelor mici si mijlocii au dus la

cresterea importantei managementului riscului în întreprinderi si afaceri. Tot mai multi

specialisti privesc riscul ca fiind o parte integranta a unui management al afacerii inteligent

(Carey si Turnbull, 2001). Altii descriu managementul riscului ca fiind acea caracteristica a

managementului care „identifica riscurile potentiale relevante si poate sa se orienteze catre

controlul acestuia” (Butterworth, 2001).

În anii 90 ai secolului trecut, o serie de dezastre financiare majore (de exemplu

falimentul grupului bancar Barings Bank, pierderile de miliarde de dolari înregistrate de anumite

afaceri pe Internet s.a.) au atras atentia asupra problemelor puse de instrumentele financiare

complicate aparute pe pietele financiare scapate de sub control. Drept urmare managementul

riscului a devenit o directie de cercetare majora dupa ce, în anii anteriori se obtinusera o serie de

rezultate partiale în acest domeniu. De exemplu, teoria portofoliului a lui Markowitz, elaborata

în 1959 a fost initial aplicata pentru managementul portofoliilor organizatiilor de asigurari. Sub

influenta aparitiei unor noi tehnici, cum ar fi Value-at-Risk (VaR) prin care riscul poate fi

calculat pentru activitati de zi cu zi si pentru activitati importante ale bancilor sau firmelor,

managementul riscului s-a dezvoltat foarte mult, trecând din aria de interes a institutiilor

financiare catre activitatile curente ale corporatiilor si întreprinderilor.

Cu toate acestea nu se poate spune ca exista în prezent o disciplina stiintifica bine

închegata care sa permita studierea mijloacelor si tehnicilor prin care riscul afacerilor sa poata fi

studiat si diminuat. Situatia actuala ofera o imagine în care managementul riscului întreprinderii

apare ca o umbrela sub care se adapostesc diferite tehnici de management al riscului. Se

considera ca acesta constituie mai mult un cadru pentru abordarea si tratarea riscurilor, o

modalitate prin care aceste riscuri sunt ordonate în raport cu diferite elemente care determina

aparitia si dezvoltarea riscurilor implicate de activitatile unei întreprinderi.

Totusi, studiind mai în profunzime lucrurile, se pot observa si diferente în ceea ce

priveste practica managementului riscului în întreprinderi. Într-un anumit context organizational,

diferite practici manageriale din domeniul riscului pot fi considerate ca formând o constelatie de

mixuri manageriale care corespund particularitatilor organizatiei în cauza.