Riscul aferent proiectelor de investiții

Analiza sensitivitatii, reprezinta un important demers stiintific, un instrument aflat la

îndemâna managerilor de întreprinderi utilizat în scopul de a fundamenta strategiile de dezvoltare

sau de restructurare (atunci când este cazul) elaborate, precum si o tehnica de masurare a riscului

în luarea deciziilor.

Pornind de la aceasta concluzie, prezentarea metodologiei analizei sensitivitatii o voi

trata în cadrul mai larg al evaluarii financiare a proiectelor de investitii si al elaborarii studiilor de

fezabilitate si restructurare.

Aspectele metodologice – metode, procedee, tehnici – constituie si trebuie sa detina un

rol important în evaluarea si valorificarea potentialului material si uman al unei societati

comerciale. Panoplia tehnicilor si procedeelor utilizate trebuie sa reprezinte un real instrument de

lucru al conducerii în asigurarea functionarii eficiente a unei întreprinderi, precum si în conditiile

dezvoltarii acesteia sau, dupa caz, a restructurarii.

Termenul “metoda” provine din grecescul “methodos”, care înseamna cale de cercetare,

mod de cercetare. Asociat unei stiinte sau unei discipline stiintifice reprezinta totalitatea

procedeelor utilizate în scopul realizarii obiectului sau.

Procedeul consta în modul sistematic de a efectua o lucrare, des folosit pentru atingerea

obiectivelor propuse. Totalitatea procedeelor utilizate în practicarea unei stiinte sau discipline

stiintifice formeaza tehnica acesteia.

Analiza diagnostic a activitatii unei întreprinderi are un predominant caracter static,

studiind fenomenele economice la un moment dat, relevând relatiile dintre elemente si factori

care determina o anumita pozitie a fenomenului cercetat. Notiunea de static nu se refera la

fenomen, ci la modul de efectuare a analizei. Fenomenele economice, prin natura lor, nu pot fi

statice.

Capitolul 3 Metodologia de aplicare a analizei de sensitivitate în evaluarea riscului aferent

proiectelor de investitii

80

Analiza sensitivitatii, componenta importanta a analizei economico-financiare, are

un caracter dinamic, cercetând fenomenele studiate în schimbarea lor, relevând pozitia acestora

într-un sir de momente. Analiza dinamica scoate în evidenta legatura dintre pozitiile care s-au

succedat sau se vor succeda ale fenomenului, pe baza cercetarii factorilor care determina

schimbarile pozitionale.

3.1. Studiul de fezabilitate – instrument de fundamentare a deciziei de

investitii

Întrucât, aplicarea analizei sensitivitatii are un câmp larg de actiune în sfera investitiilor,

în studiul variantelor propuse, voi prezenta în continuare câteva aspecte legate de elaborarea

studiilor de fezabilitate.

În economia româneasca, dupa anul 1990, elaborarea studiilor de fezabilitate a constituit

o activitate importanta, prin aceasta urmarindu-se redresarea si rentabilizarea societatilor

comerciale cu capital de stat, dezvoltarea celor cu capital mixt sau privat, atragerea investitorilor

straini, precum si privatizarea întreprinderilor de stat.

Studiile de fezabilitate reprezinta un instrument util managerilor societatilor comerciale

folosit în scopul luarii si fundamentarii deciziilor acestora. Evident, însa, ca nu i se poate atribui

unui asemenea studiu un caracter de “îndrumar pe perioada nelimitata”, întrucât acesta nu este

valabil decât pentru o perioada de timp limitata, fiind necesar ca el sa fie reconsiderat (chiar

refacut), atunci când conditiile concrete avute în vedere la întocmirea sa s-au schimbat.

În functie de destinatia lor, studiile de fezabilitate sunt împartite în mai multe categorii:

- pentru obiective noi, de productie sau servicii, care deseori pot fi devansate de studii

de prefezabilitate în scopul restrângerii numarului de variante analizate si clasificarii

unor aspecte tehnice, de marketing si financiare;

- pentru dezvoltarea societatilor comerciale existente care au un profil bine definit, o

piata de desfacere sigura (interna si externa), un profit apreciabil si resurse proprii de

dezvoltare;

- pentru restructurarea societatilor comerciale existente care nu au profit (sau au un

profit foarte mic), urmarind pe aceasta cale rentabilizarea acestora si obtinerea unui

profit corespunzator;

Capitolul 3 Metodologia de aplicare a analizei de sensitivitate în evaluarea riscului aferent

proiectelor de investitii

81

- pentru privatizarea societatilor comerciale cu capital de stat, avându-se în vedere fie

numai sectiile nerentabile din cadrul unei întreprinderi, fie ansamblul întreprinderii;

- pentru fuzionarea sau scindarea unei întreprinderi;

- pentru înfiintarea unei societati mixte, cu parteneri straini, caz în care se vor analiza

variante privind productia si desfacerea acesteia, efortul de investitii necesar,

rezultatele economice probabile si, desigur, modul de repartizare a efortului si

rezultatului între cele doua parti.

Asa cum se poate observa din aceasta clasificare, se poate spune ca studiile de

fezabilitate includ sau pot include, în cele mai multe cazuri (pentru dezvoltare, pentru fuzionare,

pentru scindare, pentru privatizare, pentru restructurare) si activitati de restructurare si fara

îndoiala pe cele de retehnologizare si de dezvoltare.

Studiile de fezabilitate si restructurare nu reprezinta preocupari de moment, ele urmând a

se elabora, pe etape, în continuare ori de câte ori managementul societatilor va sesiza schimbari

importante aparute pe plan national si international, în ceea ce priveste produsele, performantele

si calitatea acestora, piata, tehnologiile, resursele de productie etc. Realizarea unor studii de

fezabilitate pertinente, sustinute de folosirea unei metodologii corespunzatoare, constituie una

din conditiile dinamismului si eficientei activitatilor societatilor comerciale.

Fiecare întreprindere reprezinta o entitate aparte cu probleme specifice, motiv pentru care

studiile de fezabilitate sunt orientate catre rezolvarea concreta a problemelor majore ale acesteia.

Cu toate acestea, indiferent de scopul propus sau de particularitatile specifice fiecarei

întreprinderi, metodologia elaborarii acestora este comuna si are la baza ipoteze si premise cu

privire la evolutia viitoare, care împreuna cu realizarile perioadei trecute stau la baza întocmirii

variantelor de perspectiva.