Riscurile în afacerile internaționale

1 Riscul în afacerile internaţionale

1.1 Definiţia riscului

În termeni generali, riscul exprimă ”posibilitatea de a ajunge într-o primejdie, de a avea de înfruntat un necaz sau de suportat o pagubă” . Riscul constituie aşadar un pericol posibil la care se expune un individ sau o organizaţie. Se pot distinge mai multe trăsături ale riscului:

riscul este corelat cu producerea unui eveniment întotdeauna indezirabil, care produce întotdeauna efecte negative

nu este obligatoriu ca acest eveniment indezirabil să se producă; manifestarea sa este condiţionată de diverse circumstanţe

riscul este întotdeauna legat de evenimente viitoare, dar acestea pot afecta rezultatele unei decizii prezente

Riscul se manifestă în toate activităţile umane, ne fiind specific domeniului economic. Totuşi, pentru fiecare plan în care se manifestă, el prezintă anumite particularităţi în ceea ce priveşte efectele negative care s-ar putea produce. Pentru agenţii economici riscul se materializează întotdeauna în cele din urmă în pierderi băneşti. Fie pierd toţi partenerii, fie pierderile unora se transformă în câştiguri pentru alţii. Prin urmare, riscul în activitatea economică ar putea fi definit astfel: probabilitatea de a se produce un eveniment viitor, care ar putea provoca pierderi într-o afacere economică.

În legătură cu noţiunea de risc trebuie făcută o remarcă foarte importantă: riscul este privit ca o probabilitate. Când se vorbeşte despre mărimea riscurilor legate de o anumită afacere, de exemplu, se face referire practic la probabilitatea cu care se poate produce un eveniment ne dorit, şi nu la evenimentul în sine sau la mărimea pagubelor care ar rezulta. De altfel, prin asocierea noţiunii de probabilitate riscul poate fi deosebit de incertitudine.

Astfel, în condiţii de risc se pot stabili probabilităţile de producere a fenomenelor ne dorite, în timp ce în condiţii de incertitudine acest lucru nu mai este posibil. Se poate totuşi delimita o ”zonă gri” între noţiunea de risc şi cea de incertitudine, în funcţie de acurateţea probabilităţilor atribuite producerii diverselor evenimente ne dorite. Pentru unele evenimente este posibil să se determine exact probabilitatea de producere a lor, fiind vorba în acest caz de aşa-numita ”probabilitate obiectivă”. În acest caz este vorba despre evenimente a căror probabilitate de producere a putut fi determinată pe baza ştiinţifice. Dar pentru alte evenimente se poate întâmpla ca probabilitatea de producere să fie estimată pe baze ne ştiinţifice, iar în această situaţie este vorba despre aşa-numita ”probabilitate subiectivă”. Or, în condiţiile în care producerea evenimentelor indezirabile nu mai este obiectiv determinată, este mai greu de delimitat noţiunea de risc de cea de incertitudine.

Chiar dacă riscului îi este ataşată o conotaţie negativă, nu toţi agenţii economici îl evită. În general se poate stabili o legătură direct proporţională între mărimea riscului estimat şi mărimea câştigului aşteptat. Ţinând cont de acest lucru, pot fi identificaţi pe scena economică agenţi cu apetenţe diferite faţă de risc. În orice caz, riscul nu poate fi eliminat complet din activitatea economică. În ciuda faptului că producerea unor evenimente poate fi determinată probabilistic, în cazul în care se întâmplă acele evenimente, în anumite situaţii nu mai pot fi luate măsuri de stopare a efectelor negative. Capacitatea de asumare a riscurilor constituie deci o trăsătură indispensabilă fiecărui agent economic.

Dar chiar dacă dintr-o activitate economică nu pot fi eliminate complet toate riscurile, unele dintre ele pot fi evitate, iar altele pot fi limitate. De aceea prezintă importanţă cunoaşterea principalelor categorii de riscuri care se pot ivi în operaţiunile economice la nivel naţional sau internaţional, precum şi a principalelor metode de acoperire a lor.

1.2 Tipuri de riscuri

În activitatea economică poate fi identificată o foarte largă paletă de riscuri. Totuşi ele pot fi clasificate, folosind mai multe criterii.

Astfel, după nivelul la care acţionează se pot identifica:

riscuri la scară planetară (mondiale, globale)

riscuri la scară regională (continentală)

riscuri la scară naţională (riscuri de ţară)

riscuri la nivel de întreprindere

riscuri la nivel de proiect

Un tip aparte de risc, din această categorie, îl reprezintă riscul de sistem. Sistemul poate fi unul de dimensiune globală, regională sau naţională. Pericolul constă practic în prăbuşirea unui întreg sistem, în sensul că toţi agenţii economici care fac parte din acesta sunt afectaţi. Riscul de sistem poate fi cel mai bine evidenţiat la nivelul pieţelor financiare internaţionale. În lipsa unor reguli prudenţiale clare, în condiţiile unei globalizări accentuate şi în condiţiile desprinderii tot mai puternice a titlurilor financiare de economia reală, se poate ajunge la un paradox. Riscul de sistem creşte, pe măsură ce i se permite fiecărui actor din cadrul său să acţioneze în sensul reducerii riscului pe care ar trebui să şi-l asume în mod individual. Pe piaţa titlurilor derivate, mai ales, se poate întâmpla ca decizia unui singur agent economic să poată produce un efect de domino asupra întregii pieţe.

După conţinutul lor, riscurile pot fi împărţite în următoarele categorii:

riscuri cu conţinut economic

Acestea sunt cele mai numeroase şi pot, la rândul lor, fi împărţite în mai multe clase, în funcţie de natura factorilor care le determină. Pot fi identificate astfel riscuri în agricultură, industrie, comerţ, finanţe, turism, dacă se iau în considerare elementele specifice ramurii în care se desfăşoară activitatea economică. Sau, dacă se iau în considerare tipurile de riscuri cu care se poate confrunta orice agent economic, indiferent de domeniul în care îşi desfăşoară activitatea, se pot distinge: riscuri contractuale, decurgând din ne executarea obligaţiilor contractuale, riscul de preţ, decurgând din instabilitatea preţurilor, riscuri financiar-monetare, decurgând din fluctuaţiile cursurilor de schimb şi din nesiguranţa valorificării capitalului în contextul afacerilor internaţionale.

riscuri cu conţinut politic

Acestea sunt determinate de evenimente politice majore, precum stările beligerante, embargourile, schimbările regimurilor politice, adoptarea de interdicţii la transferurile valutare, sechestrul în interes public, interzicerea exportului în interesul consumului naţional etc.

riscuri cu conţinut social

Acestea sunt determinate de evenimente sociale majore, precum grevele sau conflictele sociale, şi pot avea un impact important asupra activităţii economice, putând determina de pildă executarea cu întârziere a obligaţiilor contractuale.

riscuri naturale

Acestea sunt determinate de fenomene precum: cutremure, inundaţii, uragane, erupţii vulcanice, care pot, la rândul lor, afecta activitatea economică.

După localizarea lor, riscurile se împart în două categorii:

riscuri interne

Riscurile interne sunt localizate în întreprinderea care suportă consecinţele riscurilor sau în ţara acesteia. Ele sunt generate de factori precum: capacitatea de realizare umană, de dotarea cu mijloace materiale, financiare şi valutare, realizarea la timp a investiţiilor proiecatte, aprovizionarea şi realizarea la timp a producţiei etc.