Sisteme Comerciale

I Managementul macroeconomic. Rolul statelor în relaţiile economice internaţionale

O caracteristică esenţială a relaţiilor economice internaţionale o constituie intervenţia statelor în desfăşurarea acestora. Se poate că în ultimele trei-patru decenii în domeniul relaţiilor economice internaţionale s-a menţinut şi uneori s-a accentuat chiar intervenţia statelor, mai ales sub incidenţa unor factori ca: criza energetică, criza de materii prime, creşterea inflaţiei, a instabilităţii financiar-monetare, accentuarea dezvoltării inegale a statelor lumii.

O problemă importantă, fundamentală, căreia i se acordă o atenţie prioritară este aceea a balanţei comerciale.

Dezechilibrele mari intervenite în balanţele majorităţii ţărilor lumii au determinat o intervenţie din ce în ce mai accentuată a acestor state în ceea ce înseamnă derularea relaţiilor exterioare. În unele ţări socialiste sau în curs de dezvoltare intervenţia statelor s-a concretizat în existenţa monopolului asupra relaţiilor economice externe ale ţărilor respective. Potrivit acestora, statul deţine prin lege dreptul exclusiv de a asigura prin intermediul unor organisme economice proprii, operaţiunile de import şi export. În cazul ţărilor cu economie de piaţă, statul foloseşte un arsenal foarte diversificat de intervenţii în domeniul relaţiilor economice internaţionale.

Dezvoltarea relaţiilor economice internaţionale are ca obiectiv satisfacerea tuturor partenerilor comerciali, ceea ce presupune respectarea mai multor principii:

- principiul egalităţii în drepturi a statelor lumii;

- principiul avantajului reciproc;

- respectarea suveranităţii şi independenţei naţionale a statelor partenere.

Egalitatea în drepturi a statelor lumii se realizează prin acordarea de către acestea a clauzei naţiunii celei mai favorizate. Această clauză constă în faptul că statele semnatare ale unor acorduri în care este inclusă şi această clauză îşi oferă reciproc toate avantajele comerciale pe care le acordă sau le vor acorda în viitor ţărilor terţe. Aceste avantaje au în vedere domeniul taxelor vamale, eliberarea licenţelor de import, export, dreptul de a exercita acte şi fapte de comerţ pe teritoriul celeilalte ţări.

Această clauză poate fi acordată în cadrul bilateral prin care aceste ţări îşi acordă reciproc tratamentul naţiunii celei mai favorizate în baza unor acorduri bilaterale sau într-un cadru multilateral prin intermediul unor acorduri GATT (OMC).

Această clauză apare în practică sub două forme:

a. necondiţionată („principiul egalităţii”) – presupune ca privilegiile şi avantajele comerciale pe care una din părţile semnatare le acordă ţărilor terţe, să se extindă în mod automat şi gratuit şi asupra celuilalt semnatar al acordului, indiferent de condiţiile în care au fost sau vor fi acordate ţărilor terţe privilegiile sau avantajele respective;

b. condiţionată („principiul compensaţiei”) – presupune că se vor extinde automat şi gratuit asupra unei ţări semnatare a acordului numai acele avantaje şi privilegii pe care celălalt stat semnatar le acordă sau le va acorda ţărilor terţe fără nici un fel de compensaţie din partea ultimelor. Pentru extinderea asupra unui stat semnatar a privilegiilor acordate ţărilor terţe contra unei compensaţii, statul semnatar respectiv trebuie la rândul lui să acorde privilegii şi avantaje corespunzătoare.

În domeniul relaţiilor economice internaţionale, există numeroase derogări de la clauza naţiunii celei mai favorizate, dintre care menţionăm pe cele datorate uniunilor vamale şi pe cele care sunt consecinţa sistemului generalizat de preferinţe reciproce şi nediscriminatorii.

II POLITICI COMERCIALE TARIFARE

Forma intervenţiei statului în relaţiile economice internaţionale

Politica vamală cuprinde totalitatea reglementărilor care vizează intrările şi ieşirile de mărfuri în şi din ţară, şi implică:

- îndeplinirea formalităţilor vamale;

- control la trecerea frontierei;

- plata taxelor vamale.

Politica vamală se realizează în practică cu ajutorul tarifelor vamale (taxe vamale) sau cu ajutorul altor reglementări de ordin vamal (cod vamal, regulament vamal). În cadrul politicii comerciale impunerea vamală opacă un rol principal îndeplinind o serie de funcţii:

- fiscală;

- protecţionistă;

- de negociere.

Taxele vamale sunt impozite care au o incidenţă directă asupra preţurilor produselor ce fac obiectul comerţului exterior, ele având un rol de protejare a producţiei naţionale, prin modificarea raporturilor de preţuri între piaţa internă şi internaţională. Taxele vamale au următoarele efecte