Sisteme Economice Comparate

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 66 în total
Cuvinte : 28831
Mărime: 113.08KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

1. Teoria generala a sistemelor. Legea antreprenorială

Demersul sistemic, sau holistic, reprezintă o abordare, chiar o nouă paradigma ştiinţifică, ce tinde sa depaşească vechile specializari in favoarea intregului, a unităţii. Vocaţia sa nu este să creeze noi specializări inguste, să parceleze câmpul cunoaşterii, ci sa creeze şi sa disemineze cultura, sa invete oamenii să gândeasca. Obiectivul său este omul deplin, miraculos şi misterul sau. Aici nu se produc „materii", ci spiritualitate.

Oricit de mare ar fi orgoliul specialiştilor, ei nu pot vedea dincolo de peştera in care s-au autoclaustrat, de ingustimea propriei specializări, devenind ceea ce Malraux numea „intelectuali lipsiţi de cultură". Exista un mit al „bunului specialist", care face sa nu fii vazut cu ochi buni dacă te aventurezi spre un nivel de cultura generala ceva mai ridicat, devii suspect şi chiar periculos. Spre onoarea lui şi Hayek a fost acuzat de amatorism si diletantism dupa succesul de public al Drumului către servitute. Scrisul bun si deschiderea culturala sunt semne de neseriozitate ştiinţifică pentru universitari cu pretenţii bovarice de specialişti.

Cum arata H.-R. Patapievici, preluând un avertisment mai vechi al lui Jacob Burckhardt, „progresul stiinţific a fost adesea întârziat de o forma de obtuzitate, cultivata cu aroganţă „de spiritele academice si de profesori (die Akademici und Professoren): este vorba despre retragerea trufaşă în specializarea cea mai îngusta profesional, adica mai mărginită intelec-tual si aruncarea discreditului social asupra interesului diletant, adica indragostit de cultura, in general" (Discernamintul modernizarii).

Dogmele academice nu slujesc adevaratul spirit ştiinţific, acesta fiind derurnat spre un utilitarism şi un pragmatism de faţadă. De aceea avem nevoie de o noua paradigma universalista, care sa ofere o viziune unificatoare a ştiinţei, religiei şi filosoflei, capabila sa produca necesara reconciliere dintre minte si inima, innoind in intregime sensul şi perspectivele vietii umane, o viziune la care omul poate accede printr-o profunda cautare interioara a sursei unice de conştiinta-materie-energie, trecind printr-o completa metamorfoza a ştiintei. O paradigma care sa insiste asupra unitatii cunoaşterii, dincolo de multiplicitatea aparenta, asupra succesiunii infinite a universurilor,intr-un proces de evoluţie progresiva a conştiintei, o intelegere capabila să vindece rupturile istoriei şi sa trezeasca in oameni conştienta sensului aventurii lor planetare, intr-o perioada ce ameninta sa devina dramatica.

Cerurile şi pamântul sunt guvernate de aceeaşi lege suprema. Știinta intuieşte şi cauta aceasta legitate guvernatoare şi ordonatoare, cu mijloacele sale, desigur. Astfel, fizicienii incearca sa dezvolte „teoria marii unificari" a celor patru forţe fundamentale ale Universului n-dimensional. In sinteza antiprobabilistică a lui Ilva Prigogine realitatea intreaga este continuu aceeaşi, ca un steady-state, esenta ei intimă fiind unitatea. Există un ce comun in toţi şi in toate, suflu divin ce contine elevarea suprema.

Pornind de la aceste aserţiuni, doctrinele morale sociale, politic si economice pot fi perfect ordonate functie de un principiu uniform, pregatind astfel calea pentru o interpretare coerenta si logica a evolutiei gândirii umane. Citeva concepte-cheie pot da consistenţă şi claritate acestui principiu: cel de negantropie, opus entropiei, cel de sinarhie, opus anarhiei, cel de sincronie, opus diacroniei, şi cel de sinergie, ca asociere de elemente pentru atingerea aceluiasi scop sau indeplinirea aceleiasi functiuni.

Sunt concepte abstracte, metaştiinţifice, ce înlatura principiul cauzalitatii din explicarea relaţiior, caci cauza si efectul reprezinta, fundamental, acelaşi lucru, principiul rationalitaţii s logica sa mecanicista si propunând un raţionament intuitionist, organicist, care sa permita o sesizare directa şi deplina a realitatii, a unitaţi sale organice, o abordare sistemica, holistică a tuturor aspectelor sale structurale, a obiectivelor sale structurale, supraindividuale şi a relaţiilor dintre parti şi ansamblu.

Marile probleme ale timpului nostru sunt semne ale unei aceleiaşi crize fundamentale, care provine dintr-o viziune depasita despre lume a foarte modernelor noastre institutii. Se impune, aşadar, o noua viziune asupra realitatii, care ar putea fi caracterizata prin cuvinte ca: organic, holistic, sistemic. Traim astazi un moment de fractura, o necesara schimbare de paradigma şi aceasta nu doar in interiorul stiintei, ci in viata noastra intreaga. Revine un principiu uitat, atotcuprinzator care, prin insasi natura sa, poate sa ne ofere o perspectiva sinoptica, multiforma si multidimensională a existenţei.

Putem oare cuprinde cu mintea noastra întreaga realitate Poate ca nu, dar - in tot cazul - trebuie sa încercăm sa o mai privim ca fiind constituita din bucăţi sau fragmente din diviziuni folositoare sau convenabilie si să încercăm să o înţelegem in termeni de flux universal de evenimente şi procese, de sisteme de elemente in interacţiune reciproca.

Toate pleaca din Unu, multiplicându-se fară sa-şi piardă esenta; toate se intorc către Unu. Toate dualitatile şi opozitiile nu sunt disjuncte, ci polare. Aceste adevarari pot suna straniu fata de modul conventional de a gândi, care e cu totul dualist şi ai cărui sclavi am devenit cu totii in acest univers de simturi şi silogisme. Noul mod de a gândi nu se bazeaza pe „logică", nici pe ordonarea dualista a ideilor, aşa cum ne-am deprins aproape traditional sa ni se picure in minte, umplându-ne de un soi de angoasă spirituală greu de înlaturat. Gândirea moderna, care ne-a smuls din tihna unitatii, nu ne mai satisface. Căutăm un cer nou şi un pământ nou, in care sufletul sa fie iaraşi liniştit şi binecuvintat, un tarâm al fagaduinţei în care Dumnezeu şi cu mine suntem unul, in care devenim cu toţii fii ai luminii, adăpându-ne din pacea unitatii absolute.

Noua ştiinţă transcende logica şi depăşeşte tirania unei greşite reprezentări a ideilor; ea ne ajuta sa privim lucrurile dintr-o noua perspectivă şi ne îmbie la o noua cercetare, menindu-ne unui timp covirşit de speranţa veşniciei, a clipei eterne ascunse in inima noastra şi a unui spatiu care strigă după infinit.

Preview document

Sisteme Economice Comparate - Pagina 1
Sisteme Economice Comparate - Pagina 2
Sisteme Economice Comparate - Pagina 3
Sisteme Economice Comparate - Pagina 4
Sisteme Economice Comparate - Pagina 5
Sisteme Economice Comparate - Pagina 6
Sisteme Economice Comparate - Pagina 7
Sisteme Economice Comparate - Pagina 8
Sisteme Economice Comparate - Pagina 9
Sisteme Economice Comparate - Pagina 10
Sisteme Economice Comparate - Pagina 11
Sisteme Economice Comparate - Pagina 12
Sisteme Economice Comparate - Pagina 13
Sisteme Economice Comparate - Pagina 14
Sisteme Economice Comparate - Pagina 15
Sisteme Economice Comparate - Pagina 16
Sisteme Economice Comparate - Pagina 17
Sisteme Economice Comparate - Pagina 18
Sisteme Economice Comparate - Pagina 19
Sisteme Economice Comparate - Pagina 20
Sisteme Economice Comparate - Pagina 21
Sisteme Economice Comparate - Pagina 22
Sisteme Economice Comparate - Pagina 23
Sisteme Economice Comparate - Pagina 24
Sisteme Economice Comparate - Pagina 25
Sisteme Economice Comparate - Pagina 26
Sisteme Economice Comparate - Pagina 27
Sisteme Economice Comparate - Pagina 28
Sisteme Economice Comparate - Pagina 29
Sisteme Economice Comparate - Pagina 30
Sisteme Economice Comparate - Pagina 31
Sisteme Economice Comparate - Pagina 32
Sisteme Economice Comparate - Pagina 33
Sisteme Economice Comparate - Pagina 34
Sisteme Economice Comparate - Pagina 35
Sisteme Economice Comparate - Pagina 36
Sisteme Economice Comparate - Pagina 37
Sisteme Economice Comparate - Pagina 38
Sisteme Economice Comparate - Pagina 39
Sisteme Economice Comparate - Pagina 40
Sisteme Economice Comparate - Pagina 41
Sisteme Economice Comparate - Pagina 42
Sisteme Economice Comparate - Pagina 43
Sisteme Economice Comparate - Pagina 44
Sisteme Economice Comparate - Pagina 45
Sisteme Economice Comparate - Pagina 46
Sisteme Economice Comparate - Pagina 47
Sisteme Economice Comparate - Pagina 48
Sisteme Economice Comparate - Pagina 49
Sisteme Economice Comparate - Pagina 50
Sisteme Economice Comparate - Pagina 51
Sisteme Economice Comparate - Pagina 52
Sisteme Economice Comparate - Pagina 53
Sisteme Economice Comparate - Pagina 54
Sisteme Economice Comparate - Pagina 55
Sisteme Economice Comparate - Pagina 56
Sisteme Economice Comparate - Pagina 57
Sisteme Economice Comparate - Pagina 58
Sisteme Economice Comparate - Pagina 59
Sisteme Economice Comparate - Pagina 60
Sisteme Economice Comparate - Pagina 61
Sisteme Economice Comparate - Pagina 62
Sisteme Economice Comparate - Pagina 63
Sisteme Economice Comparate - Pagina 64
Sisteme Economice Comparate - Pagina 65
Sisteme Economice Comparate - Pagina 66

Conținut arhivă zip

  • Sisteme Economice Comparate.doc

Alții au mai descărcat și

Cercetari de Marketing

1.Conceptul de cercetari de mk si continutul acestora: Dupa AMA cercetarile de mk repr activ de culegere, de inreg, de analiza a datelor...

Managementul Calitatii

Conceptul de calitate: Termenul de calitate vine din limba latina din cuv qualis care poate fi tradus prin expresia fel de a fi. Este un concept cu...

Microeconomie

Comportamentul economic al cosumatorului •Ipoteza: consumatorul urmăreşte, cu venitul pe care îl are, să consume cât mai mult şi cât mai bine....

Piata Monetara

Introducere in mecanismele de functionare specifice pietei monetare 1.Teorii asupra dobanzii Economistii au acordat atentia cuvenita dobanzii...

Statul si Economia

Rolul statului este de a defini parcursul general al economiei pe care o reprezintă, de a trasa liniile marcante ale dezvoltării acesteia  statul...

Economia Mediului

Modulul 1 CONCEPTE DE BAZĂ Ecologia. Protecţia mediului. Economia mediului. Dezvoltare durabilă. OBIECTIVE - dezvoltarea economică în...

Curs Econometrie - Regresii

Considerăm din nou modelul Ci=aVi+b+εi. Să presupunem că procedura utilizată, pornind de la informaţia deţinută, adică de la cuplurile (Ci,Vi),...

Sisteme Economice Comparate

Capitolul 1. Definirea structurilor unui sistem contabil modern la confluenta dintre cererea si oferta de informatii financiare 1.1....

Te-ar putea interesa și

Rolul Pieței de Capital în Dezvoltarea Economiei

Studiile efectuate pâna acum au lacune în încercarea lor de a face o stricta delimitare între sisteme financiare bazate pe banci si sisteme...

Implementarea standardelor de control intern la nivelul entităților publice

Motivația și metodologia cercetării Dinamica economică actuală și acerba concurență existentă pe toate piețele, indiferent de profil, impun...

Reglementări și raportări financiare potrivit IAS-IFRS în România și Italia

CAPITOLUL I NOȚIUNI PRIVIND CONVERGENȚA ȘI NORMALIZAREA CONTABILITĂȚII 1.1 Procesul de reformă contabilă și de asimilare a IAS / IFRS în România...

Reglementări și raportări financiare potrivit IAS-IFRS în România și în Franța

CAPITOLUL 1 Noţiuni privind convergenţă şi normalizarea contabilă În principiu, „Norma de contabilitate” este o regulă precisă de evaluare,...

Inventarierea Elementelor de Activ și Pasiv

ASPECTE GENERALE PRIVIND INVENTARIEREA Definitia inventarierii Din punct de vedere a teoriei contabile, inventarierea este un procedeu de...

Cheltuielile publice pentru protecția șomerilor și implicațiile lor

CAPITOLUL 1 Conținutul și necesitatea cheltuielilor publice pentru protecția șomerilor 1.1 Premise ale implicării statului în protecția șomerilor...

Teorii asupra Cursurilor Valutare

Teorii asupra cursurilor valutare I. Introducere Problema cursurilor valutare are o importanţă deosebită pentru teoria şi practica relaţiilor...

Modelul German de Management

INTRODUCERE Elaborată prin prisma faptului că managementul european reprezintă o însumare de modele manageriale proprii ţărilor europene,...

Ai nevoie de altceva?