Sisteme Expert Financiar-Bancare

Capitolul 1.

Clasificarea sistemelor informatice

Clasificarea sistemelor informatice se face în funcţie de anumite criterii, şi anume: [Lungu & al, 2003], [Oprea, 1999]

1. În funcţie de domeniul de utilizare, acestea se clasifică în patru grupe, care sunt prezentate în următoarea figură.

Fig. 1.1. – Clasificarea sistemelor informatice în funcţie de domeniul de utilizare

a. Specific sistemelor informatice pentru conducerea activităţilor organizaţiilor economico-sociale este faptul că datele de intrare, de regulă, sunt furnizate prin documente întocmite de om, iar datele de ieşire sunt furnizate de către sistem tot sub formă de documente (liste, rapoarte etc.) pentru perceperea acestora de către om.

b. Spre deosebire de acestea, sistemele informatice pentru conducerea proceselor tehnologice se caracterizează prin aceea că datele de intrare sunt asigurate prin intermediul unor dispozitive automate care transmit sub formă de semnale (impulsuri electronice) informaţii despre diverşi parametri ai procesului tehnologic (presiune, temperatură, umiditate, nivel), iar datele de ieşire se transmit, de asemenea, sub formă de semnale unor organe de execuţie, regulatoare, care modifică automat parametrii procesului tehnologic. Se execută în acest fel controlul şi comanda automată a procesului tehnologic. Astfel de sisteme sunt folosite în locurile în care este periclitată intervenţia în mod direct a factorului uman. Exemple de asemenea sisteme sunt cele pentru laminarea oţelului, pentru procesele din petrochimie, pentru fabricarea cimentului, a hârtiei, centrale nucleare etc. În mod firesc apar diferenţe între obiectivele celor două categorii de sisteme, cele pentru conducerea proceselor tehnologice având ca obiective îmbunătăţirea randamentului agregatelor, urmărirea siguranţei în funcţionare, creşterea indicatorilor de calitate a produselor, îmbunătăţirea altor indicatori tehnico-economici.

c. Sisteme informatice pentru activitatea de cercetare ştiinţifică şi proiectare tehnologică asigură automatizarea calculelor tehnico-inginereşti, proiectarea asistată de calculator şi alte facilităţi necesare specialiştilor din domeniile respective.

d. Sistemele informatice speciale sunt destinate unor domenii specifice de activitate, ca exemplu: informare şi documentare, tehnico-ştiinţifică, medicină etc.

2. Un alt criteriu de clasificare al sistemelor informatice economice este în funcţie de nivelul ierarhic ocupat de sistemul economic în structura organizatorică a organizaţiei, conform căruia există următoarea clasificare:

a. Sisteme informatice pentru conducerea activităţii la nivelul organizaţiilor economice. Acestea pot fi descompuse în subsisteme informatice asociate funcţiunilor organizaţiilor economico-sociale sau chiar unor activităţi.

b. Sisteme informatice pentru conducerea activităţii la nivelul organizaţiilor economico-sociale cu structură de grup. În această categorie sunt incluse sistemele informatice la nivelul regiilor autonome.

c. Sisteme informatice teritoriale. Sunt constituite la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale şi servesc la fundamentarea deciziilor adoptate de către organele locale de conducere.

d. Sisteme informatice pentru conducerea ramurilor, subramurilor şi activităţilor la nivelul economiei naţionale. Se constituie la nivelul ramurilor, subramurilor şi activităţilor individualizate având în vedere diviziunea socială a muncii şi specificate în clasificarea economiei naţionale. Sunt elaborate şi administrate de ministerele, departamentele sau organele care au prin lege sarcina de a coordona metodologic grupele respective de activităţi. Principala lor funcţie constă în fundamentarea şi reglarea echilibrului dezvoltării economico-sociale în profil de ramură.

Aceste sisteme vor trebui să realizeze elaborarea de variante a proiectului de plan în profil de ramură, încărcarea optimă a capacităţilor de producţie, folosirea intensivă a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor, urmărirea şi controlul realizării sarcinilor de plan şi a celor privind calitatea producţiei, perfecţionarea produselor şi a tehnologiilor, înnoirea producţiei şi asigurarea de noi produse, utilizarea superioară a potenţialului material şi uman din ramura respectivă.

e. Sisteme informatice funcţionale generale ce au ca atribut principal faptul că intersectează toate ramurile şi activităţile ce au loc în spaţiul economiei naţionale, furnizând informaţiile necesare coordonării de ansamblu şi sincronizării lor în procesul reproducţiei din cadrul economiei de piaţă. În această categorie sunt cuprinse sistemele pentru planificare, statistică, financiar-bancar etc.