Extras din curs
1. Sistemul monetar: definire, continut, rol
În literatura de specialitate, sistemul monetar este definit ca un anumit mod de
organizare si reglementare a circulatiei monetare dintr-o tara, pe baza unor legi speciale
ale statului respectiv.
Cu aceeasi semnificatie este utilizata definitia data de academicianul Costin Kiritescu
dupa care sistemul monetar national reprezinta „ansamblul normelor legale si al institutiilor
care reglementeaza, organizeaza si supravegheaza relatiile banesti dintr-un stat”.
Aparitia sistemelor monetare poate fi plasata, conform aprecierilor istoricilor monetari,
atât în perioada antichitatii cât si a Evului mediu, însa toate sistemele monetare respective s-au
caracterizat prin: - farâmitare
- simplitate
- deteriorarea monedei.
Farâmitarea, ca trasatura esentiala, rezulta din descentralizarea baterii monedei si din
lipsa de unitate a circulatiei monetare (fiecare monetarie situata în fiecare oras al Greciei antice,
de exemplu, batea proprie moneda).
Simplitatea sistemului monetar rezulta din numarul insuficient de elemente ale acestuia
(unitate monetara, paritatea respectiva, titlul metalului pe care îl reprezinta).
Deteriorarea monedei consta în uzura acesteia si posibilitatile de falsificare (prin
reducerea continutului de metal pretios din care erau confectionate monedele).
Odata cu formarea statelor, acestea si-au asumat roluri monetare, respectiv rolul de a crea
moneda, de a defini unitatea monetara, de a stabili paritatea metalica. Politica monetara a fiecarui
stat, determinata de conditiile generale de dezvoltare ale acestuia, necesita existenta unui sistem
monetar unic, cu scopul de a asigura stabilitatea si elasticitatea sistemelor monetare.
Astfel, sistemele monetare prezinta trasaturi comune, generale, dar se particularizeaza în
functie de specificul national si al perioadei.
Elementele unui sistem monetar rezulta din reglementarile monetare ale statului
respectiv, din modul de organizare al circulatiei monetare, si trebuie sa raspunda urmatoarelor
probleme:
- baza sistemului monetar;
- circulatia monetara;
- creatia monetara;
- dimensionarea cantitatii de bani necesara circulatiei;
- organizarea relatiilor monetare ale unei tari cu strainatatea;
- asigurarea stabilitatii sistemului monetar.
Astfel, la modul general, se considera ca un sistem monetar cuprinde urmatoarele
elemente:
a) metalul monetar;
b) unitatea monetara;
c) baterea si circulatia monedei;
d) emisiunea si circulatia bancnotelor;
e) emisiunea si circulatia monedei scripturale.
a) Metalul monetar constituie baza a sistemului monetar, în sensul ca reprezinta metalul
din care sunt confectionate monedele care circula în interiorul granitelor unui stat, putând fi
reprezentat de aur, argint sau de ambele metale.
Sistemele monetare bazate pe aceste metale monetare se numesc sisteme metaliste, în
cadrul carora se disting: - sisteme monometaliste (bazate pe un singur metal monetar) si •
sisteme bimetaliste (bazate pe doua metale monetare).
Capitolul 2 – Sisteme monetare nationale
b) Unitatea monetara este strâns legata de metalul folosit pentru baterea monedei si se
caracterizeaza în urmatoarele elemente definitorii:
- valoare paritara
- paritate monetara.
Valoarea paritara reprezinta cantitatea de metal pretios care se atribuie, prin lege, unei
unitati monetare.
În anul 1933, de exemplu, un $ era definit printr-o cantitate de 1,50463 gr aur, iar în anul
1934, un dolar reprezenta 0,888671 gr aur. Unitatea monetara nationala a României, leul, a fost
definita în 1867 printr-un, continut de 290 miligrame aur, iar din 1929 prin 9 miligrame aur.
În functie de evolutia etalonului monetar, valoarea paritara a fost definita fie în aur, fie
printr-o alta moneda (în perioada etalonului aur-devize).
Odata cu înfiintarea monedei cos DST, prevazuta în statutul (FMI din 1969), a existat
posibilitatea definirii valorii paritare, prin raportarea unei monede la DST (1 DST = 1,356 $ sau
1 $ = 0,7374 DST).
Paritatea monetara reprezinta raportul valoric dintre doua unitati monetare. Daca în
anul 1968, lira sterlina era definita prin 1 ¤ = 2,13281 gr aur, iar dolarul reprezenta 1 $ =
0,888671 gr aur, atunci paritatea monetara era data de raportul:
£ 2,39 $/£
0,888671 gr aur/$
2,13281 gr aur/ =
Astfel, unitatea monetara, confera banilor dintr-o tara, caracter national, respectiv
„uniforma nationala” pe care o îmbraca acestia.
c) Baterea si circulatia monedei ca element al sistemului monetar cuprinde
baterea:
- monedelor cu valoare intrinseca (confectionate din aur si argint) - cât si a celor fara valoare
deplina (confectionate din aliaje de metale nepretioase, zinc, aluminiu).
În conditiile în care monedele erau batute din metale pretioase (aur, în special) se asigura
reglarea spontana a cantitatii de moneda în functie de necesitatile economiei, fara supravegherea
evolutiei cantitatii de metal pretios, ceea ce conducea la cheltuieli considerabile ale functionarii
unui asemenea sistem. Treptat, în circulatie, monedele cu valoare integrala au fost înlocuite cu
monede din metale comune, iar dupa primul razboi mondial monedele din metale pretioase au
fost eliminate complet din circulatie.
d) Emisiunea bancnotelor este reglementata la nivelul fiecarei tari si vizeaza aspecte
referitoare la emisiune si la relatiile dintre banca centrala si bancile comerciale, cu scopul
dimensionarii corecte a masei monetare.
Preocuparile pe aceasta linie, în cadrul unui sistem monetar, decurg din esenta
bancnotelor, care sunt înscrisuri ale bancilor de emisiune si întrunesc anumite caracteristici:
- convertibilitatea în metalul monetar;
- valabilitate pe întreg teritoriul unei tari;
- moneda reprezentativa (fiduciara).
În concluzie, desi sistemele monetare nationale contemporane nu se mai confrunta cu
probleme specifice monedelor din metale pretioase sau bancnotelor convertibile în aur, sunt
necesare totusi reglementari prin care sa fie stabilite instrumentele de interventie în domeniul
monetar si modul de utilizare al acestora de catre institutiile monetare.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Sisteme Monetare Nationale.pdf