Sisteme pentru Asistarea Deciziei Manageriale

În contextul socio-economic actual, caracterizat printr-o concurenta acerba, dinamica mediului în care îsi desfasoara activitatea agentii economici impune o eficienta sporita în procesul de adoptare a deciziilor. Dezvoltarea de noi piete necesita cunostinte din diverse medii în care acestea sa poata evolua, precum si cunostinte privind domeniile legislativ, juridic, fiscal, politic, etc. Aceste surse de informatii alimenteaza prin orice canalele posibile toate nivelele întreprinderii. Informatiile astfel obtinute trebuie sa fie prelucrate pentru a extrage ceea ce este esential pentru o buna evolutie a firmei. Multitudinea factorilor care influenteaza activitatea firmei releva importanta utilizarii unor sisteme informationale care sa asigure suportul necesar adoptarii deciziilor.

Informatie si decizie

Conform definitiei lui Devlin din lucrarea "Data Warehouse from Architecture to Implementation" (1997), datele reprezinta "ceea ce componentele sistemelor informationale creaza, stocheaza si furnizeaza". Datele care au fost prelucrate prin adaugarea sau crearea de noi semnificatii ori cunostinte utile devin informatie. Scopul informatiei îl reprezinta diminuarea incertitudinii, iar calitatea acesteia este apreciata din perspectiva urmatorilor factori:

- relevanta - o informatie este relevanta daca aceasta poate fi utilizata. De exemplu pretul actiunilor unui operator de telefonie la bursa este extrem de relevant pentru adoptarea unei decizii referitoare la cumpararea sau vânzarea de actiuni, în schimb este irelevant pentru lansarea unei comenzi de aprovizionare cu materii prime.

- corectitudinea - o informatie este corecta daca este fundamentata pe date reale.

- acuratetea - masoara gradul de apropiere fata de valoarea reala.

- precizia - reprezinta acuratetea maxima cu care poate fi reprezentata o informatie.

- completitudinea - se refera la încorporarea tuturor elementelor necesare pentru fundamentarea deciziei, precum si la faptul ca fiecare dintre acestea trebuie sa se bazeze pe factorii relevanti.

- sincronizarea în timp - presupune analizarea urmatoarelor aspecte:

1. momentul când este necesara informatia;

2. momentul când informatia devine disponibila.

- utilizabilitatea - reflecta usurinta în exploatarea informatiei pentru scopul prevazut.

- accesibilitatea - se refera la timpul necesar obtinerii informatiei, cu un nivel acceptabil de efort, din locul în care utilizatorul se asteapta sa o regaseasca pe aceasta.

- consistenta - indica faptul ca toate elementele care intra în componenta unei informatii sa se bazaze pe aceleasi presupuneri, perioade de timp, etc.

- conformitatea cu asteptarile - masoara ecartul între caracteristicile informatiei obtinute si caracteristicile previzionate.

- costul - reprezinta resursele cheltuite de organizatie în scopul obtinerii informatiei.

Cunostintele se refera la fapte cunoscute si întelese. Acestea se pot clasifica în structurate, nestructurate, explicite sau implicite. Daca cunostintele sunt organizate si usor de partajat, atunci ele se se numesc cunostinte structurate. Ceea ce stim ca stim reprezinta cunostinte explicite; cunostintele care sunt nestructurate si întelese sunt cunostinte implicite. Pentru a transforma cunostintele implicite în cunostinte explicite trebuie sa aiba loc un proces de selectie si prelucrare.

Decizia este alegerea unei variante dint-un set de posibilitati. Înainte de realizarea unei clasificari a deciziilor este mai potrivita o prezentare a tipologiilor acestora si anume: decizii bazate pe negocieri, decizii bazate pe strategii si decizii bazate pe activitati

În 1967, Delbecq, în lucrarea "The Management of Decision-Making within the Firm: Three Strategies for Three Types of Decision-Making" propune împartirea, bazata pe notiunea de negociere, deciziilor în trei categorii:

- decizii de rutina - decidentului îi sunt bine definite atât obiectivele care trebuiesc atinse, cât si metodele, tehnicile sau strategiile care exista pentru realizarea acestora;

- decizii creative - în acest caz sunt necesare abordari inedite pentru a putea manipula complexitatea proceselor decizionale, deciziile adoptate putând fi luate prin analogie cu decizii semistructurate;

- decizii negociate - între obiectivele care trebuiesc atinse exista conflicte sau chiar incompatibilitati. În acest caz, cel mai adesea, adoptarea deciziei este efectuata de catre un grup.

Tot în anul 1967, Thompson, în lucrarea "Organizations in Action" propune urmatoarea clasificare, bazata pe stategia adoptata în luarea deciziilor:

- startegii bazate pe calcule - optiunile pentru rezultatele posibile sunt puternice, iar relatiile dintre acestea si efectele care le vor genera au un nivel mare de certitudine;

- strategii bazate pe rationamente - optiunile pentru rezultatele posibile sunt puternice, dar relatiile dintre acestea si efectele care le vor genera au un grad ridicat de incertitudine;

- strategii bazate pe compromisuri - optiunile pentru rezultatele posibile sunt neclare, foarte putin definite, iar relatiile dintre acestea si efectele care le vor genera au un grad ridicat de certitudine;

- strategii bazate inspiratie - optiunile pentru rezultatele posibile sunt neclare, foarte putin definite, iar relatiile dintre acestea si efectele care le vor genera au un grad ridicat de incertitudine.