Situatia GeoEconomica a Republicii Moldova

Imagine preview
(7/10 din 2 voturi)

Acest curs prezinta Situatia GeoEconomica a Republicii Moldova.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier pdf de 10 pagini .

Profesor: Ana Matei

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Economie

Extras din document

Tema 8. Situaţia geoeconomică a Republicii Moldova

1. Aprecierea geoeconomică şi geopolitică a Republicii Moldova.

2. Crearea complexului de ramuri a economiei naţionale şi a spaţiului

geoeconomic.

3. Relaţiile economice externe - semnificaţii geoeconomice.

1. Aprecierea geoeconomică şi geopolitică a Republicii Moldova.

Republica Moldova, stat tînăr, situat în Sud-Estul Europei Centrale, a apărut pe harta politică

a lumii la 27 august în urma dezmembrării URSS. De fapt, apariţia pe harta politică ca

unitate politico-administrativă ţine de 1940 după ce armata sovietică ocupă teritoriul

interfluviului Nistru şi Prut pe 28 iunie. La 2 august 1940 s-a format RSSM (Republica

Sovietică Socialistă Moldovenească), cuprinzînd oraşul Chişinău şi 6 judeţe situate între Prut

şi Nistru. Ulterior acestui teritoriu îi sunt alipite oraşul Tiraspol şi cele 5 raioane

administrative din stânga Nistrului, din fosta RSSAM (Republica Sovietică Socialistă

Autonomă Moldovenească) formată în 1924 în componenţa Ucrainei. Din două spaţii

geografice mici de pe malul stâng şi drept al Nistrului apare o structură nouă RSSM, în

componenţa URSS, care avea să existe în această formulă până la obţinerea independenţei la

27 august 1991. La aceasta cotitură istorică R. Moldova îşi realizează şansa istorică de a se

transforma într-un stat suveran şi independent. Însă se ştie că drumul spre afirmare nu a fost

obţinut uşor şi că independenţa a fost plătită cu preţul unui război civil, al pauperizării

populaţiei, şomajului şi emigraţiilor masive, blocadei economice din partea F. Ruse,

principalul partener comercial. Deşi actualmente R. Moldova este recunoscută de majoritatea

statelor lumii ca subiect de drept internaţional suveranitatea nu este una deplină, deoarece nuşi

exercită puterea asupra Transnistriei separatiste (12,8% din teritoriu), la care se adaugă şi

prezenta unor baze militare ruseşti.

Experienţa statală a R. Moldova este una destul de mică, de doar 15 ani. Să fie asta una din

cauzele insucceselor în economie invocată adesea de autorități? Cert este că modificările

modificările frecvente de hotar, divizarea spațiului geoeconomic, ignorarea DIM (diviziunea

internaţională a muncii) și-au spus cuvîntul în dezvoltarea social-economică a Republicii

Moldova.

R. Moldova este un stat de dimensiuni mici, avînd o suprafață de 33843 km2, ocupînd poziția

a 32-a în Europa. Deși din punct de vedere geografic ea este situată în nemijlocita apropiere

de centrul Europei (aflîndu-se la 1/2 distanţă între oceanul Atlantic şi munţii Ural şi ½

distanță între ecuator și polul nord, fiind mai aproape de extremitatea sudică a Europei), din

punct de vedere geopolitic ea a avut întotdeauna o poziție periferică. Neavînd ieşire la mare,

R. Moldova este ”ancorată” de România şi Ucraina, state cu un potenţial economic mult mai

mare decît al tării noastre, dar totuşi, state cu nivel mediu de dezvoltare, state în curs de

dezvoltare, în proces de tranziţie. În pofida suprafeţei mici a R. Moldova, perimetrul

frontierelor este destul de mare: 682 km de frontiera naturală cu România care trece pe Prut

şi 1222 km frontieră cu Ucraina, din care 470 km sunt controlate de autorităţile

autoproclamatei Republici Moldoveneşti Nistrene, care încă nu este amenajată

corespunzător. Pe acest sector se înregistrează cele mai multe cazuri de contrabandă. Abia în

ultima perioadă se fac încercări ca R. Moldova şi Ucraina să-şi coordoneze acţiunile în

controlul frontierelor pe segmentul transnistrean. În acest sens a fost lansat proiectul

BOMMOLUK (îmbunătăţirea controlului la frontiera moldo-ucraineană finanţat de UE cu un

buget total de 9 mln euro, fiind dirijat de consiliul coordonator al Misiunii UE).

Teritoriul republicii este traversat de cîteva căi de transport şi comerciale (căi ferate,

2

automagistrale, linii de înaltă tensiune, gazoducte) dinspre Asia Centrală şi Europa de Est

spre Europa Occidentală şi Balcani. R. Moldova este un stat intracontinental şi lipsa ieşirii la

Oceanul Planetar creează dificultăţi serioase în relaţiile economice externe. Ieşirea pe o

porţiune mică la Dunăre va îmbunătăţi pe viitor legăturile economice externe. Un avantaj

mare din punct de vedere geopolitic al teritoriului republicii îl constituie apropierea de

hotarele UE şi hotarul direct cu blocul de securitate NATO care vor schimba poziţia politicogeografică

a ţării. Hotarele statului reflectă dependenţa geopolitică de ţările estice, care direct

prin Ucraina şi indirect de către Federaţia Rusă îşi manifestă interesele geopolitice în

regiune. O particularitate a frontierelor estice o reprezintă caracterul fragmentat al acestora,

cu numeroase intrânduri, cauzînd anumite probleme de natură morfopolitică (cazul localităţii

Palanca).

R. Moldova este un stat în curs de dezvoltare, dovadă fiind indicatorii macroeconomici

destul de modeşti. Analiza dinamicii principalilor indicatori macroeconomici în perioada

independenţei statale atestă involuţii mari (tab.l).

Tab 1 Dinamica principalilor indicatori macroeconomici

(pentru pozițiile 1-3, în % față de anul precedent, preţuri comparabile)

199

1

199

2

199

3

199

4

199

5

199

6

199

7

199

8

199

9

200

0

200

1

200

2

200

3

200

4

Produsul

Intern Brut

82,5 70,9 98,8 68,8 98,6 94,1 101,

6

93,5 96,2 102,

1

106,

1

107,

8

106,

6

107,

Producţia

industrială

90,0 73,0 100,

3

72,0 96,0 94,0 100 85,0 88,4 107,

7

113,

7

110,

8

115,

6

108,

Producţia

agricolă

89,0 84,0 110 76,0 103 87,0 111 88,0 91,6 96,7 106,

4

103 85,9 88,0

PIB/loc. ($

preţuri

curente)

- 290 348 323 394 443 527 465 318 353 355 446 542 682

Gradul de

acoperire a

imp. prin

exp. (%)

74,0 73,4 76,9 85,6 88,7 74,1 74,6 61,7 79,1 60,7 63,6 62,0 56,3 55,7

Sursa: Anuarul statistic de comerţ exterior al R. Moldova 1994-2003; Anuarul statistic al R. Moldova, 2005; datele

Ministerului Economiei şi Comerţului.

Perioada analizată poate fi divizată convenţional în trei etape. Prima etapă 1991-1994 - etapa

„declinului brusc" în economie, în care PIB-ul s-a diminuat în medie cu 20% anual. A doua

etapă 1995-1999 - etapă de „stabilizare depresivă " cu ritmuri mari de scădere a PIB-lui. A

treia etapă, începând cu anul 2000 am putea s-o numim relansare economică în care creşterea

anuală a PIB-ului a fost în limitele a 2-7 % .

Deşi analiza evoluţiei valorilor relative a PIB-ului atestă iniţial un declin apoi o creştere

nesemnificativă, în cifre absolute PIB-ul în anul 2000 reprezintă doar circa o treime din

nivelul anului 1990. R. Moldova a avut cel mai spectaculos declin dintre fostele republici

unionale şi aceasta situaţie s-a datorat dependenţei mare de complexul economic unional, dar

şi specializarea impusă neadecvată potenţialului existent. Declinul s-a datorat atât cauzelor

de ordin intern: uzura mare a fondurilor fixe, lipsa concurenţei, necompetitivitatea produselor

autohtone, piaţa de desfacere mică, cît și de ordin extern: diminuarea schimburilor

comerciale prin apariţiai barierelor vamale şi a dificultăţilor financiar-bancare, dependenţa

mare de importul materiilor prime, creşterea preţurilor la combustibile etc.

Fisiere in arhiva (1):

  • Situatia GeoEconomica a Republicii Moldova.pdf