Socialismul

DOCTRINELE SOCIALISMULUI ASOCIAŢIONIST

Primii socialişti ai secolului al XIX-lea credeau în puterea absolută a voinţei umane în schimbarea societăţii.

Pătrunşi de justiţie şi de drept, ei imaginau transformarea progresivă a instituţiilor economice.

Calificaţi naivi şi utopişti de adversarii lor, primii socialişti erau într-adevăr pătrunşi de voluntarism, spiritualism şi reformism.

Totuşi, autorii în cauză se deosebesc între ei prin atitudinea faţă de forma ideală de organizare, în special faţă de rolul statului în viaţa economică.

Curente

1) Socialismul asociaţionist :

A) Claude Henri de Rouvroy Conte de Saint-Simon 1760-1825 :

- Este unul dintre primii autori care au încercat să aplice metodele ştiinţifice la analiza faptelor sociale.

- Ideile economice, socialiste şi colectiviste, ale lui Saint-Simon îşi au originea în:

- teoriile medievale,

- revoluţiile de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea

- liberalismul economic.

- Teoria sa despre viitorul societăţii omeneşti este eclectică şi contradictorie, un amestec, greu de ordonat, al realismului cu utopia.

Societatea viitoare:

- propovăduia colectivismul şi suprimarea moştenirii drept mijloc sigur de a fonda o societate bazată pe ştiinţă şi industrie.

- viitorul este industria, singura sursă de bogăţie.

- După opinia sa, liberalismul nu avea autoritatea necesară pentru a împlini acest ţel,dar nici statul nu putea să aibă această autoritate, pentru că intervenţia sa era mai mult dăunătoare decât utilă.

- Autoritatea în societatea viitoare trebuia să fie deţinută de „capacităţi”, adică de producători – industriaşi şi comercianţi - şi intelectuali – savanţi, ingineri, tehnicieni. Aceştia ar guverna şi ar deţine adevărata putere.

Guvernul economic : Scopul: reorganizarea socială pe principii echitabile

Societatea actuală era măcinată de confruntarea dintre două clase sociale: clasa productivă clasele neproductive. Parabola lui Saint-Simon susţinea guvernul economic în care clasele productive erau chemate să preia puterea politică înlăturând astfel clasele neproductive.

Repartiţia venitului urma să se facă conform următorului principiu:“de la fiecare după capacităţi, fiecăruia după necesităţi”.

Dispariţia claselor sociale:

- Noua societate era imaginată fără clase. După părerea sa, la acea vreme nu erau decât două clase: muncitorii şi leneşii, partidul naţional şi partidul antinaţional, deci cea ce-a doua trebuia să dispară.

- Între persoanele din prima clasă nu trebuiau să fie decât diferenţe rezultate din „capacităţi”, adică din „miza” lor.

- Saint-Simon contestă proprietatea privată, dar nu şi capitalul, căruia îi recunoaşte dreptul la remunerare.

B) Robert Owen 1771-1858 UTOPIA

Schimbarea mediului social: creare a unei cooperative de muncă, a unui comunism de producţie şi a unui nou mediu social (prin educaţie, prin legislaţie şi prin înţelepciunea omului).

A construit locuinţe pentru muncitori, cantine, economate, case de economii, a redus ziua de lucru pentru adulţi la 10 ore, a interzis munca copiilor sub 10 ani, a înfiinţat şcoli, a suprimat amenzile, etc.

Deviza sa era: „Să schimbăm omul şi vom schimba mediul”.

Cooperativa de muncă a eşuat pentru că a fost aşezată pe baze anti-economice, iar cheltuielile sociale mari au subminat ciclul de afaceri grăbind falimentul.

Desfiinţarea profitului: produsele trebuie să se vândă la cât costă