Societățile pe acțiuni - conceptul, rolul și necesitatea funcționării acestora în economia de piață

Din momentul apariţiei şi până la momentul de faţă, SA au devenit nişte entităţi economice, care au determinat mari influenţe asupra societăţii, asupra politicilor promovate la nivel de stat, dar şi la nivel mondial. Puterea SA este comparată de unii autori cu puterea feudalilor din perioada medievală. Odată cu statornicirea relaţiilor de piaţă rolul SA devine unul semnificativ, spre exemplu, în ţările avansate volumul producţiei fabricate de SA constituie circa 90% din totalul producţiei pe economie. SA constituie pârgia dezvoltării accelerate a economiei moderne şi poate fi considerată drept un început al epocii capitaliste.

Drept imbold pentru crearea SA a servit apariţia coloniilor, dezvoltarea comerţului internaţional, acumularea capitalului şi necesitatea centralizării acestuia. Cele mai timpurii structuri asemănătoare SA au apărut în Roma Antică şi Italia Medievală. De asemenea, caracteristici ce pot fi atribuite SA sunt asociate unităţilor ce au existat în Olanda, la sf. sec. XV- înc. sec. XVI.

Ca prima formă de organizare apropiată SA au fost societates vectigalium publicorum din Roma Antică, care se formau prin cedarea în gestiune a veniturilor statale, pe termen de 3, 5 sau chiar 100 ani. Entităţile menţionate purtau răspundere patrimonială nelimitată faţă de stat pentru drepturile oferite, iar responsabilitatea membrilor acestora nu depăşea limita sumelor depuse.

În sec. XIII-XIV au căpătat avânt aşa-numitele communitates, societates sau colonnae, în baza formării unui fond comun (columna comunius) prin cedarea, de către posesori, a sumelor de bani sau mărfurilor, căpitanului unui vas maritim, care pleca în navigaţie. Fiecare cotă-parte îşi avea preţul său de piaţă iar responsabilităţile patrimoniale ale membrilor fondului puteau depăşi mărimea depunerii efectuate.

Banca din Genoa, fondată în 1345, este considerată drept prima SA, capitalul statutar al căreia a fost divizat în 20400 cote-părţi egale, cu dreptul de cedare, organele de conducere fiind adunarea generală şi consiliul de conducere. După modelul acestei bănci, în 1694, în Marea Britanie a fost fondată Banca Patterson.

Dezvoltarea SA a continuat în Olanda, prin apariţia companiilor Est-Ind, Vest-Ind, Surinam ş.a., iar mecanismul de funcţionare, aplicat în sec.XVII la bursa din Amsterdam, a fost unul similar cu cel practicat de bursele internaţionale contemporane. De asemenea, mai existau companii britanice de comerţ, cu anumite trăsături apropiate SA, pentru fiecare din cele menţionate fiind emise acte normative speciale.

Asigurarea normativ-legislativă a activităţii SA a pornit în Franţa, odată cu adoptarea, în 1810, a Codului de Comerţ (Code de commerce), unde, pentru prima dată, au fost formulate anumite drepturi asociate acţionarilor.

Ca urmare a agiotajului creat în jurul SA, a început falimentarea masivă a companiilor europene, iar în anii -20, sec. XVIII, manipulările speculative cu acţiuni au căpătat amploare deosebită.

SA erau fondate cu diverse scopuri, uneori ciudate, fapt ce a determinat Parlamentul britanic să adopte, la 11 iunie 1720, Legea bulelor de săpun (Bubble-Act). Iar în 1734, prin Actul John Bernords, a fost interzisă specularea cu acţiuni ş.a. hârtii de valoare. Ulterior, au mai fost aprobate acte normative menite să coordoneze procesul fondării şi funcţionării SA, cea mai cunoscută fiind Legea Robert Pihl, din 14 iulie 1841, prin care se interzicea crearea SA – bănci cu mai puţin de 6 fondatori.

Către a. 1776 au apărut corporaţii în coloniile britanice din America de Nord, cum ar fi „Virginia Company” şi „Gudzon Company”, care se ocupau de colonizarea teritoriilor şi, care, aveau împuterniciri atât economice, cât şi politice.

În a. 1811 în statul New-York a fost aprobată prima lege din istoria USA ce reglementa activitatea corporaţiilor, prin care s-a stabilit numărul minim de fondatori şi mecanismul creării companiilor. Începând cu 1835, practic în toate statele din SUA au fost aprobate acte normative de reglementare a domeniului respectiv.

Primele încercări de a stimula apariţia SA în Rusia au fost întreprinse de Petru I, iar în 1757 a fost creată prima companie mixtă de comerţ (Российская Константинопольская компания). Către a. 1876, în Rusia existau cca 500 SA, preţul acţiunilor fiind cuprins între 50-1000 rub., iar către a. 1916 au fost fondate 2956 SA cu capital total de 5,5 mlrd. rub. Datorită reglementărilor severe, operaţiunile speculative nu au atins amploarea caracteristică ţărilor europene.