Strategia națională de dezvoltare durabilă

STRATEGIA NAŢIONALĂ DE DEZVOLTARE 2007-2013

7.1. Prezentarea generală a strategiei; 7.2. Planul Naţional de Reforme; 7.3. Evitarea fraudelor.

Strategia naţională de dezvoltare 2007-2013 este o reflectare a nevoilor de dezvoltare a României, în vederea reducerii cât mai rapide a decalajelor existente faţă de UE. Strategia PND 2007-2013 se axează atât pe orientările strategice comunitare privind coeziunea, cât şi pe priorităţile Agendei Lisabona şi obiectivele de la Göteborg, respectiv creşterea competitivităţii, ocuparea deplină şi protecţia durabilă a mediului.

7.1. Prezentarea generală a strategiei

România se afla în anul 2004, din punct de vedere al PIB/locuitor , la cca 31 la sută din media UE. Având în vedere acest decalaj considerabil faţă de nivelul mediu de dezvoltare din Uniune, precum şi rolul PND de instrument dedicat reducerii acestor disparităţi, a fost stabilit obiectivul global al PND 2007-2013 este reducerea cât mai rapidă a disparităţilor de dezvoltare socio-economică între România şi Statele Membre ale Uniunii Europene. Conform estimărilor realizate, România ar putea recupera până în anul 2013 cca. 10 puncte procentuale din decalajul general faţă de UE, ajungând la cca. 41 la sută din media UE.

Obiectivul global se sprijină pe trei obiective specifice:

- Creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti;

- Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de bază;

- Perfecţionarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman autohton.

În vederea atingerii obiectivului global şi a obiectivelor specifice şi pornind de la aspectele identificate în etapa de analiză socio-economică, au fost formulate şase priorităţi naţionale de dezvoltare pentru perioada 2007-2013:

1. Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere.

2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport.

3. Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului.

4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi întărirea capacităţii administrative.

5. Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol.

6. Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării.

Stabilirea unui număr limitat de priorităţi este de natură să asigure concentrarea resurselor disponibile pe realizarea acelor obiective şi măsuri cu impact maxim asupra reducerii decalajelor faţă de Uniunea Europeană şi a disparităţilor interne. Trebuie precizat, însă, că în interiorul acestor priorităţi sunt abordate numeroase domenii / sectoare de intervenţie specifice, cum ar fi educaţia, sănătatea, energia, sectorul comunicaţii şi IT, prevenirea riscurilor naturale etc. Pe baza domeniilor acoperite de priorităţile sus formulate, autorităţile române şi Comisia Europeană au stabilit, în cadrul negocierilor la Capitolul 21, Programe Operaţionale prin intermediul cărora se gestionează Fondurile Structurale şi de Coeziune.

Pe 25 iulie 2007, Guvernul a aprobat Programul Naţional de Reforme (PNR) 2007-2010, document ce reprezintă strategia asumată de Executiv pentru creşterea competitivităţii, printre obiective figurând menţinerea cotei unice şi alocarea anual a 6 la sută din PIB pentru educaţie. Documentul, considerat un "program de guvernare în domeniul competitivităţii", a fost discutat cu partidele politice, cu organizaţiile neguvernamentale şi cu partenerii sociali. Programul propune o creştere economică de 6,2-6,3 la sută pentru 2008, o reducere a deficitului de cont curent de la 10,5 la sută în 2007 la 9,7 la sută în 2010, alocări bugetare din PIB de circa 6 la sută pentru educaţie şi de 0,7 la sută pentru cercetare şi o reducere a CAS cu 6 la sută în 2008. PNR mai propune o îmbunătăţire a colectării impozitelor cu 1 la sută din PIB în 2007, cu 0,5 la sută pe an în perioada 2008-2011, precum şi păstrarea cotei unice de impozitare. Guvernul se angajează, totodată, ca, până în 2010, circa 80 la sută din bugetele construite să fie elaborate, conform normelor UE, pe programe. În PNR 2007-2010, mai sunt prevăzute reducerea intensităţii energetice cu 2,5-3 la sută anual până în 2010, faţă de 2001, creşterea ponderii energiei nucleare în mixul energetic la 16 la sută, odată cu punerea în funcţiune a reactorului 2 de la Cernavodă şi la 30 la sută odată cu punerea în funcţiune a reactoarelor 3 şi 4. Mai mult, 33 la sută din energia produsă trebuie să fie din surse regenerabile şi 5,75 la sută din combustibil trebuie să fie bio, până în 2010.

Programul Naţional de Reforme (PNR) are un sistem propriu de monitorizare. Aceasta a început deja din septembrie 2007, odată cu vizita primei misiuni de peer-review a UE, care a evaluat îndeplinirea angajamentelor asumate prin PNR.

7.2. Planul Naţional de Reforme

La începutul lunii iulie 2007, la solicitarea Comisiei Europene, ţara noastră a adoptat, după modelul Strategiei de la Lisabona, Planul Naţional de Reforme (PNR). PNR recomandă modalitatea în care România îşi poate spori competitivitatea economică şi descrie fiecare dintre priorităţile care includ măsuri şi acţiuni cu un termen limită de finalizare, cu resurse bugetare asigurate, precum şi cadrul instituţional pentru asigurarea suportului guvernamental necesar implementării reformelor. Financiar, 56 la sută din sumele primite de România de la bugetul comunitar, prin politica de coeziune, sunt corelate cu priorităţile din Strategia Lisabona, a precizat cu acest prilej Adrian Ciocănea, şeful Departamentului de Afaceri Europene. Restul de 44 la sută al reformelor prevăzute în PNR urmează să fie finanţate de la bugetul de stat.

PNR vizează perioada 2007-2012, iar obiectivul politicilor planificate în document este atingerea performanţelor economice şi de ocupare recomandate de Strategia Lisabona, corelate cu un sistem social echitabil, elemente care să poată asigura României o dezvoltare durabilă. În elaborarea PNR, Departamentul pentru Afaceri Europene a pornit de la o analiză detaliată a situaţiei existente în principalele domenii ale vieţii economice şi sociale din România în momentul aderării la UE. Astfel, au fost stabilite următoarele priorităţi pentru reforme:

- îmbunătăţirea capacităţii administrative - constituie o prioritate orizontală de o importanţă majoră, care vizează asigurarea cadrului necesar susţinerii competitivităţii prin măsuri specifice în domenii cheie: politici publice, gestiunea fondurilor comunitare, capacitatea autorităţilor publice de a lansa achiziţii publice, reforma sistemului judiciar;