Strategii de dezvoltare - previziune economică

OBIECTUL PREVIZIUNII

Economia nationala moderna constituie un mecanism complex, format dintr-o multitudine de ramuri si subramuri, unitati teritoriale, intre care exista legaturi de interdependenta, urmare fireasca a divizarii sociale a muncii.

Pentru ca întreprindere sa-si poata desfasura o activitate, este necesar ca alte întreprinderi sau ramuri sa-i furnizeze mijloacele de productie si sa-i absoarba produsele, realizându-se reproductia. Tot astfel, activitatile economice din localitati, judete sunt legate intre ele prin legaturi de schimb, integrându-se intr-un proces complex care cuprinde întreaga tara. Existenta acestor legaturi, interdependente intre unitati, ramuri si subramuri, unitati administrativ-teritoriale determina caracterul complex al economiei si impune asigurarea unor orientari, ordonari ale fluxurilor economice la nivelul economiei nationale.

Necesitatile sunt mari si in continua crestere, pe când resursele sunt limitate si epuizabile. Daca din resursele sociale alocam mai mult decât nevoia reala, aceasta ramura se va dezvolta in ritmuri mai rapide, produsul global brut va creste, vom avea o productie mai mare decât este nevoia sociala, înregistrându-se stocuri, produse nevandabile, paralel cu o risipa de resurse. Daca din resursele sociale alocam unei ramuri de activitate mai putin decât este nevoia sa reala, aceasta ramura va creste in ritmuri mai lente decât ar fi fost necesar, ponderea ei in produsul global brut va scadea, productia va fi mai mica decât cea necesara, producându-se perturbari in aprovizionarea altor ramuri sau unitati – daca ramura este producatoare de mijloace de productie. Daca ramura este producatoare de bunuri de consum, apar perturbari in aprovizionarea populatiei.

STIINTA ECONOMICA- A utiliza resursele in forma cea mai adecvata, a concepe si realiza un model eficient ale raportului dintre resurse si nevoi, a prognoza evolutia acestui raport si a gasi caile optimizarii lui.

Stiinta conducerii identifica si cerceteaza principiile generale ce stau la baza îndrumarii, orientarii activitatii economice si sociale, elaborând un sistem de tehnici de lucru care sa permita utilizarea lor in practica.

Conducerea a devenit o cerinta obiectiva in lumea contemporana, care decurge din conditiile materiale ale productiei moderne:

A) REVOLUTIA TEHNICO-STIINTIFICA – exercita o puternica influenta asupra dezvoltarii factorilor de productie si asupra organizarii atât la nivel microeconomic cat si la nivel macroeconomic.

B) DEZVOLTAREA IMPETUASA A FACTORILOR DE PRODUCTIE – s-s produs ca urmare fireasca a revolutiei tehnico-stiintifice si implica adâncirea divizarii sociale a muncii, accentuarea procesului de specializare paralel cu cresterea concentrarii si cooperarii in productie, aspecte care multiplica si diversifica legaturile indisolubile ce exist ape linia aprovizionarii tehnico-materiale si desfacerii intre agentii economici, ramuri, subramuri, unitati administrative-teritoriale.

C) NECESITATEA CRESTERII CONTINUE A EFICIENTEI ACTIVITATII ECONOMICE Stiinta economica “este stiinta care studiaza comportamentul uman ca o relatie intre teluri si resursele rare care au întrebuintari alternative”, “modul in care decidem sa folosim resursele productive rare cu întrebuintari alternative pentru realizarea unui scop prevazut:

Iata asadar ce întelegem prin previziune.

Se actioneaza deci, asupra mijloacelor existente in prezent, in vederea realizarii unor dinamici economico-sociale convenabile in conformitate cu scopurile de perspective, se exploreaza principalele tendinte de evolutie si implicatiile acestora asupra viitorului. Se orienteaza eforturile in directiile considerate convenabile.

Prin previziune(planuri, prognoze etc.) se deduce traiectoria evenimentelor pe baza unor analize riguros stiintifice a realitatii.

CURENTE SI TENDINTE IN PREVIZIUNEA ECONOMICA

Dpdv al scopurilor prioritare se disting trei scoli principale:

A) SCOALAAMERICANA trateaza problemele sociale in mod pasiv sub unghiul consecintelor pe care dezvoltarea tehnico-economica le produce. Tipul american de cercetari este pragmatic, utilitarist si tehnologizat. Exista peste 100 de departamente si cadre de studiu al viitorului in previziune.

B) SCOALA EUROPEANA acorda atentie mare omului si problemelor sale, ridicate de ritmul violent al evolutiei tehnico-stiintifice. Tipul european de cercetari, conceptual si filozofic este axat pe structurile sociale si vizeaza un viitor eliberat de prezent. Peste 300 de institutii guvernamentale, neguvernamentale si universitati angajate in cercetari prospective.

C) SCOALA JAPONEZA bazata pe traditiile culturale si pe conceptia nipona de viata si pe conditiile noi ale societatii industriale. Viziunea japoneza a societatii viitoare tinde sa „individualizeze potentialul actual al tehnicii in scopul de a da membrilor societatii posibilitatea optima de a participa la planificare si la procesele sociale”.

CATEGORII SI INSTRUMENTE DE PREVIZIUNE

a) futurologia – introdus in 1943 de politologul german Ossipkurt Fleshcaim, cu sensul initial de oglinda a istoriei.

Aria de activitate:

- prognoza pe termen lung ,referitoare la noile ipoteze si teorii privind universul , dand atentie dezvoltarii viitoare a pamântului, florei ,faunei si climei sale.

- Studiul civilizatiilor umane in secolele urmatoare si elaborarea de prognoze ale procesului social-cultural pe termen mediu.

- Previziuni pe termen scurt privind dezvoltarea economica în urmatorii ani, tendintele politice, deniografice ale deceniilor urmatoare.