Cuprins
- 1.Definirea noţiunilor şi raportul dintre ele
- 2. Tipologia politicilor regionale: măsuri şi instrumente corespunzătoare
Extras din curs
1. Definirea noţiunilor şi raportul dintre ele
Strategia: “arta de a combina diferitele operaţii în vederea atingerii unui obiectiv”.
Etapele elaborării strategiei regionale:
• analiza-diagnostic a situaţiei dezvoltării regionale în perioada de referinţă, ca punct de plecare în schiţarea variantelor strategice de acţiune;
• fixarea obiectivelor strategice;
• construirea diferitelor variante pentru atingerea obiectivelor strategice propuse;
• selectarea uneia dintre aceste variante, pe baza comparării performanţelor şi avantajelor pe care le prezintă.
Politicile regionale: instrumente specifice, operaţionale de realizare a obiectivelor strategice, respectiv modalităţi de a pune pârghiile de intervenţie ale statului în serviciul soluţionării problemelor dezvoltării economice regionale.
Imperativele strategiilor şi politicilor regionale:
1. realizarea unui anumit echilibru în ceea ce priveşte nivelul mediu pe locuitor al veniturilor populaţiei pe plan regional;
2. restrângerea în anumite limite a şomajului pe regiuni;
3. diminuarea riscului scăderii populaţiei unei regiuni ca urmare a emigrării.
Politica regională se transpune în practica economico-socială cu ajutorul planificării regionale. Prin intermediul acesteia se realizează activarea instrumentelor politicii regionale, se organizează obiectivele şi mijloacele acesteia pe un număr de ani în viitor.
Planificarea regională este definită de două componente principale:
1. componenta economico-socială, care se referă la obiectivele şi masurile de ordin economic şi social menite să asigure o dezvoltare echilibrată, capabilă să amelioreze disparităţile existente în cadrul fiecărei regiuni pe de o parte şi cele existente între regiunile sistemului naţional pe de altă parte. La rândul său ea are doua dimensiuni:
a. dimensiunea microteritorială (vizează regiunea);
b. dimensiunea macroteritorială (orientată pe relaţiile dintre regiuni la scară naţională).
2. componenta fizică, ce se referă la problemele amplasării în teritoriu a edificiilor economice şi social-culturale, rezultând din aplicarea în practică a măsurilor preconizate de prima componentă.
Activitatea de planificare regională se concretizează în planurile/programele de dezvoltare regională la cele doua niveluri:
• naţional;
• al fiecărei regiuni în parte.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Strategii si Politici Regionale.doc