Studiu de caz - analiza cantitativă a riscului de țară

Aspecte teoretice

În general, riscurile asociate finantarii internationale au în vedere bonitatea sau solvabilitatea unui potential debitor. Riscul de tara masoara abilitatea unei tari de furniza companiilor private rezidente sau nerezidente precum si entitatilor guvernamentale valuta necesara derularii activitatii acestora. Aceasta abilitate se refera pe de o parte la convertibilitatea monedei nationale într-o alta moneda si pe de alta parte are în vedere riscul de transfer de profituri si plati în afara (aferente unor credite externe sau contracte comerciale). Un risc de tara ridicat se traduce prin reducerea semnificativa a capacitatii filialelor companiilor straine sau chiar a companiilor rezidente de a cumpara de la bancile comerciale sau de la autoritatea monetara valuta necesara îndeplinirii obligatiilor fata de partenerii comerciali, creditorii sau investitorii straini. O componenta aparte a riscului de tara (riscul suveran) masoara capacitatea unei tari de a-si plati serviciul datoriei externe. Riscul de tara, adesea si în mod eronat, este confundat cu riscul politic sau cu riscul suveran.

Riscul de tara afecteaza o mare varietate de tranzactii si active, ce include împrumuturi externe, operatiuni în valuta, platile internationale, creditele de export, plati de dividende sau repatrieri de capital catre investitorii straini. Riscul de tara se refera numai la activele reale sau financiare ale unei companii localizate pe o piata straina si niciodata nu afecteaza pasivele acestei companii. Riscurile asociate unui împrumut extern sunt riscul de tara, riscul de transfer, riscul politic si riscul suveran. Riscul suveran are în vedere creditele guvernamentale externe sau cele garantate guvernamental. Riscul suveran se refera atât la lipsa de vointa în îndeplinirea obligatiilor asumate de un guvern fata de o institutie financiara externa (repudierea datoriei externe) cât si la incapacitatea de îndeplinire a acestora (caz în care se solicita renegocierea sau reesalonarea datoriei externe si a serviciului aferent acestuia). Riscul politic masoara pierderea care ar putea sa apara datorita instabilitatii politice, exproprierilor, nationalizarilor, confiscarilor, revolutiei sau razboiului. Riscul de tara asociat investitiilor straine directe acorda o importanta fundamentala mediului politic, de a carui capacitate de a rezolva crizele economice potentiale depinde finalitatea operatiunii.

Modele de evaluare. Interpretarea rezultatelor.

Riscul de tara poate fi generat de o multitudine de fenomene economice, politice sau sociale. Analiza riscului de tara vizeaza analiza acestor fenomene prin prisma efectelor generate de acestea asupra capacitatii de onorare a obligatiilor asumate fata de entitati straine. Exista o mare varietate de interpretari teoretice si modele de analiza a riscului de tara, dar nu exista înca un consens în ceea ce priveste cea mai buna metoda de analiza. Rezultatele analizelor empirice sau cantitative ale riscului de tara depind în mare masura de modele utilizate, de calitatea informatiilor utilizate, de modul de interpretare al rezultatelor. Cea mai mare parte a modelelor de analiza au în vedere dezechilibrele potentiale ale balantei de plati externe si a modului cum sunt finantate acestea.

Printre indicatorii de risc de tara utilizati de diferite metode de analiza putem mentiona: produsul intern brut / locuitor (PIB / loc., ponderea sectorului privat în PIB ( P/PIB), ponderea agriculturii în PIB, ritmul de crestere al productiei industriale, dimensiunea economiei subterane, deficitul bugetar (B) ca procent din PIB, subventii în economie, accesibilitatea pietei de consum pt. straini, indicele preturilor de consum, indicele preturilor de productie, rata inflatiei, , viteza de circulatie a monedei, ritmul de crestere al masei monetare, rata medie a dobânzii, multiplicatorul masei monetare, rata de economisire, rata de creditare în economie, credite neperformante economie, volumul tranzactiilor bursiere, reforma sistemului bancar, controlul asupra operatiunilor bancare, dotarea cu resurse naturale, dependenta de importul de combustibil si energie, accesibilitatea formelor de relief, calitatea infrastructurii si a serviciilor oferite, volumul total al exporturilor, volumul total al importurilor, soldul balantei comerciale, ponderea exportului tarii în exportul europei, ponderea exportului în PNB (sau PIB), datoria externa bruta, datoria externa neta, ponderea datoriei externe în PIB, ponderea datoriei externe în exporturile totale, stabilitatea cursului de schimb valutar, regimul valutar si al schimburilor cu strainatatea, forma de guvernare, structura guvernului, orientarea politica a guvernului, stabilitatea guvernului, atitudinea guvernului fata de investitiile straine, sistemul partidelor politice, ideologia partidelor politice, competitia politica între partide, politica generala a guvernului, stabilitatea politicii guvernului, liderii politici, forta si influenta opozitiei, coruptia, volatilitatea electoratului, gradul general de implicare politica, sprijinul popular acordat puterii etc.