Subiecte rezolvate economie generală

1. Argumentaţi propietatea de spaţialitate a domeniului economic.

Răspuns: Ideea de spaţiu economic este la fel de veche ca aceea de economie. Spaţialitatea domeniului economic se manifestă prin abordare sistemică. Pentru ca un sistem economic să aibă valenţe spaţiale este necesar ca la mulţimea relaţiilor dintre elementele sale (structurii) să fie adăugată o structură topologică, cel mai adesea introdusă printr-o relaţie metrică (definită printr-o funcţie numerică nenegativă având proprietăţile de reflexivitate, simetrie şi inegalitate triunghiulară). După cum se ştie conceptul de sistem desemnează o mulţime de elemente aflate în interacţiune. Ansamblul raporturilor (relaţiilor) dintre elementele sistemului formează structura acestuia. Există o multitudine de relaţii în cadrul sistemelor economice, cea mai cunoscută şi mai importantă fiind relaţia de schimb.

2. Cum este posibilă ubicuitatea ca formă de manifestare a distanţei economice?

Răspuns: Relaţia R5, d(a,b) = , este o condiţie sine qua non a succesului lansării unui produs pe diferite pieţe. Acesta ar trebui să fie prezent în acelaţi timp pe mai multe pieţe, tocmai pentru a amplifica evenimentul lansării pe piaţă. Practic relaţia R5 poate fi asimilate unei relaţii temporale de tip R4 (identitate temporale) şi unei distanţe spaţiale diferite de zero.

Distanţa (a,b)

Efectivă Non-efectivă

Relaţia a/b

Izolare Influenţă Interacţiune Identitate Ubicuitate

R1 R2 R3 R4 R5

d(a,b) = a b a b d(a,b) = 0 d(a,b) =

3. Ce înseamnă de fapt distanţă infinită din punct de vedere economic?

Răspuns: Relaţia R1 presupune izolarea unor zone din punct de vedere economic şi implicit, al participării la anumite pieţe. Totodată, această relaţie poate însemna blocarea accesului unui producător, ori a unui cumpărător la o piaţă a unui produs. Din punct de vedere al ofertantului, poate fi vorba de bariere de intrare în branşă, care pot face distanţa potenţialui ofertant faţă de piaţă aproape infinită. În ceea ce priveşte cumpărătorul, poate fi vorba de imposibilitatea acestuia de a accede la un produs; de exemplu un om sărac la un juvaier.

4. Cum abordau mercantiliştii problema puterii economice şi care erau consecinţele teritoriale ale acestei abordări?

Răspuns: . Problema teritoriului şi a puterii economice, cu următoarele aspecte:

- forţa militară şi forţa economică;

- populaţia;

- dimensiunea statelor.

Dezvoltarea economică era subordonată principiilor strategiei militare, astfel, mercantiliştii considerau concentrarea forţelor economice în spaţiul regatului ca strict necesară pentru a triumfa în lupta economică. De aceea ei vor susţine dezvoltarea marilor centre urbane şi a marilor manufacturi în detrimentul celor mici. Mai mult, vor considera populaţia ca un factor al puterii militare şi ca un important factor de producţie. Din acestă perspectivă ei se vor opune emigraţiei, după cum considera şi Jean Bodin (1530-1596). Singura excepţie în cazul emigraţiei era aceea a formării de noi colonii. Mercantiliştii englezi, ca Josua Chiald şi William Temple propuneau chiar măsuri de atragere a meseriaşilor prin salarii ridicate, ultimul sugerând şi soluţia importului de populaţie (imigraţiei). William Petty se opune cu vehemenţă ideii împrăştierii activităţilor în spaţiu şi face apologia concentrării industriale.

5. Căt de mari ar trebui să fie statele în viziunea lui jean Bodin?

Răspuns: Jean Bodin a dat sfaturi cu privire la dimensiunea statului. În timp ce toţi vroiau să se extindă, el spune să se limiteze dimensiunea statului la frontiere naturale (fluviu, mare, munte...). Acesta afirmă: „ să dai din provinciile unui regat, precum tai din crengiile unui copac, sa-l faca mai puternic”

6. Putem liberaliza exportul de cereala? (argumentati)

Răspuns: Totuşi, primele încercări efective de analiză a amplasării unor zone producătoare aparţin abatelui Galiani şi lui James Stuart. Primul se va ocupa de studiul amplasării zonelor producătoare de grâu în Franţa, respectiv de inoportunitatea exportului de grâne. El spune: "dacă provincia producătoare de grâu se află în centrul regatului, trebuie încurajat exportul dacă se află la frontieră, trebuie combătut, sau mult modificat." El ilustrează afirmaţia sa cu două exemple paralele, cel al Spaniei şi cel al Franţei. (figura nr. 1)