Suport de Curs Doctrine Economice Contemporane

CONTEXTUL ISTORIC

Începând cu 1917 lumea intră în “secolul relativismului”

- 1917 – revoluţia bolsevică

- 1917 – SUA forţă beligerantă în primul război mondial

- 1929 – marea criză economică

Doctrinele intervenţioniste cuprind acele teorii care argumentează:

- fie anihilarea (comunismul)

- fie îngrădirea (dirijismul)

- fie limitarea (instituţionalismul)

- fie înlocuirea (corporatismul)

- fie influenţarea (keynesismul)

iniţiativei private şi soluţiile propuse pentru realizarea obiectivului propus.

DOCTRINELE INTERVENŢIONISTE:

- Comunismul marxist-leninist-stalinist

- Corporatismul

- Instituţionalismul

- Dirijismul

- Keynesismul: neo- şi postkeynesişti

COMUNISMUL MARXIST-LENINIST-STALINIST

NĂSCUT ÎN VEST, CRESCUT ÎN EST

“Ceea ce Statul – Major german considera în 1917-1918 un răspuns de urgenţă la problemele multiple de aducere a tuturor resurselor în sprijinul războiului a devenit pentru comuniştii ruşi o normă aplicabilă indiferent că era pace sau război”

MAREA REVOLUŢIE SOCIALISTĂ DIN OCTOMBRIE

LENIN- teoreticianul şi omul de acţiune incontestabil, mitul sovietic

În tradiţia creată de Karl Marx, Lenin şi-a formulat punctele de vedere despre comunism pornind de la punerea în cauză a ideologiilor dominante printr-o critică necruţătoare.

Capitalismul, proletariatul şi revoluţia

Lenin s-a preocupat de găsirea unei formule teoretice prin care să “actualizeze” gândirea revoluţionară şi să-i precizeze strategia şi tactica - publică „Imperialismul – stadiul cel mai înalt şi ultim al capitalismului”

- Defineşte imperialismul ca „stadiu monopolist al capitalismului”

- Rezumă imperialismul în cinci trăsături fundamentale :

-Concentrarea şi centralizarea producţiei şi a capitalului a atins un grad de dezvoltare atât de ridicat încât au creat monopolurile

-Fuziunea capitalului bancar şi a capitalului industrial şi formarea pe această bază a capitalului financiar şi al oligarhiei financiare

-Exportul de capital, spre deosebire de exportul de mărfuri, tinde să capete o importanţă deosebită

-Formarea uniunilor internaţionale monopoliste cu ajutorul cărora capitaliştii împart între ei lumea

-Terminarea împărţirii teritoriale a lumii între marile puteri capitaliste şi reînceperea luptei pentru reîmpărţirea ei

Perioada de tranziţie

În „Statul şi revoluţia”, apărută în februarie 1917, Lenin fixează jaloanele comunismului:

- statul totalitar

- economia de comandă centralizată

- munca obligatorie şi munca forţată

- educaţia socialistă

1. Dictatura proletariatului

„Dictatura proletariatului este o luptă crâncenă, sângeroasă şi nesângeroasă, violentă şi paşnică, militară şi economică, pedagogică şi administrativă împotriva forţelor şi tradiţiilor vechii societăţi”

1. Precizarea rolului partidului comunist - partidul proletariatului era cel care impune dictatura şi disciplina

2. Precizarea etapelor - mai întâi trecerea de la capitalism la socialism, adică spre faza inferioară a comunismului

3. Desfiinţarea selectivă şi gradată a claselor - dacă în comunismul deplin clasele ar fi dispărut cu totul, în prima sa fază însă, se impuneau atitudini şi acţiuni diferite

Desfiinţarea selectivă şi gradată a claselor

- A desfiinţa înseamnă a înlătura, dar şi a reeduca

- A desfiinţa clasele înseamnă a atrage

- A desfiinţa clasele înseamnă a înlătura tentaţia corupţiei

Limbajul

- extrem de violent

- a contribuit decisiv la accentuarea „adevărului”

- Lenin denunţă orice abatere de la presupusa morală comunistă .