Tehnici și Operațiuni Bancare

Curs
9.2/10 (6 voturi)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 87 în total
Cuvinte : 40750
Mărime: 371.44KB (arhivat)
Publicat de: Ofelia Tudorache
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Lect. Univ. Dr. Mihai Popescu
UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică Specializarea : Economia Comerţului, Turismului şi Serviciilor Anul III, sem II

Cuprins

  1. Capitolul 1.5
  2. SISTEMUL SI INSTRUMENTELE DE PLATI INTERBANCARE .5
  3. Obiective: .5
  4. 1.1 SISTEMUL DE PLATI .5
  5. 1.2 INSTRUMENTE DE PLATI .7
  6. 1.3 OPERATIUNI BANCARE DE PLATI .8
  7. 1.4 CONTURILE BANCARE .10
  8. Concepte cheie: .12
  9. Teste grila.13
  10. Capitolul 2.14
  11. PLATILE CU NUMERAR. .14
  12. Obiective: .14
  13. 2.1 NUMERARUL CA INSTRUMENT DE PLATA .14
  14. 2.2 CONFECTIONAREA BANCNOTELOR .15
  15. Teste grila.16
  16. Capitolul 3.17
  17. TRANSFERUL DE CREDIT .17
  18. Obiective: .17
  19. 3.1 PROCEDEE DE DECONTARI .17
  20. 3.2 TRANSFERUL DE CREDIT .18
  21. 3.3 ORDINUL DE PLATA .18
  22. 3.3.1 Caracteristicile ordinului de plata .19
  23. 3.3.2 Circuitul ordinului de plata .19
  24. 3.4 ACREDITIVUL BANCAR .20
  25. Teste grila.21
  26. Capitolul 4.22
  27. TRANSFERUL DE DEBIT.22
  28. 4.1 DEBITUL DIRECT .22
  29. 4.2 PLATILE PROGRAMATE .22
  30. 4.3 CECUL BANCAR.23
  31. 4.3.1 Caracteristicile cecului .23
  32. 4.3.2 Tipuri de cecuri .24
  33. 4.3.3 Procesarea bancara a cecurilor .25
  34. 4.4 GIRAREA CECULUI .26
  35. Teste grila.26
  36. Capitolul 5.28
  37. CAMBIA SI PROCESUL CAMBIAL .28
  38. 5.1 CAMBIA CA INSTRUMENT DE PLATA .28
  39. 5.1.1 Caracteristicile cambiei .28
  40. 5.1.2 Tipuri de cambie .30
  41. 5.1.3 Emiterea cambiei .30
  42. 5.1.5 Scontarea cambiei .31
  43. 5.1.6 Scadenta si plata cambiei .31
  44. 5.2 BILETUL LA ORDIN .32
  45. 5.3 PROCESUL CAMBIAL.32
  46. 5.3.1 Girul .33
  47. 5.3.2 Avalul .34
  48. 5.4 ACTIUNI JURIDICE PENTRU RECUPERAREA CAMBIEI.35
  49. 5.4.1 Protestul .35
  50. 5.4.2 Regresul .35
  51. 5.4.3 Executarea silita .36
  52. 5.4.4 Alte reglementari juridice privind cambia .36
  53. Teste grila.37
  54. Capitolul 6.38
  55. COMPENSAREA INTERBANCARA .38
  56. 6.1 CONCEPTUL DE COMPENSARE .38
  57. 6.2 TIPURI DE COMPENSARI SI DECONTARI .38
  58. 6.3 SISTEMUL NATIONAL DE COMPENSARE .39
  59. 6.3.1 Compensarea automata.40
  60. 6.3.2 Compensarea instrumentelor de debit pe suport hartie (cecul barat si biletul la
  61. ordin).41
  62. 6.4 REVOCABILITATE, IREVOCABILITATE SI MONITORIZARE .41
  63. Teste grila.42
  64. Capitolul 7.43
  65. INSTRUMENTE DE PLATI IN RELATIILE ECONOMICE INTERNATIONALE .43
  66. 7.1 MODALITATI DE PLATA (DECONTARE) .43
  67. 7.2 INCASOUL DOCUMENTAR.43
  68. 7.3 ORDINUL DE PLATA .45
  69. 7.4 ACREDITIVUL DOCUMENTAR .45
  70. 7.4.1 Tipuri de acreditive documentare .45
  71. 7.4.2 Deschiderea acreditivului documentar .47
  72. 7.4.3 Utilizarea acreditivului documentar .47
  73. Teste grila.48
  74. Capitolul 8.49
  75. PLATILE ELECTRONICE .49
  76. 8.1 CONCEPTUL DE PLATI ELECTRONICE .49
  77. 8.2 PLATILE ELECTRONICE CU DECONTARE BRUTA IN TIMP REAL .51
  78. 8.3 INSTRUMENTE ELECTRONICE DE PLATA .52
  79. 8.3.1 Ordinul de plata electronic .52
  80. 8.3.2 Cecul electronic .53
  81. 8.4 SEMNATURA ELECTRONICA.53
  82. Teste grila.55
  83. Capitolul 9.56
  84. TRANSFERURI ELECTRONICE DE FONDURI .56
  85. 9.1 TRANSFERURI DE VALORI MARI .56
  86. 9.1.1 Procedeul SWIFT.56
  87. 9.1.2 Procedeul TARGET .58
  88. 9.2 TRANSFERURI DE VALORI MICI .59
  89. 9.2.1 Procedeul EUROGIRO .59
  90. 9.2.2 Procedeul Western Union si MoneyGram .60
  91. Teste grila.61
  92. Capitolul 10.62
  93. CARDUL BANCAR .62
  94. 10.1 CARDUL CA INSTRUMENT DE PLATA .62
  95. 10.2 TIPURI DE CARDURI.64
  96. 10.3 OPERATIUNI CU CARDURI .66
  97. 10.3.1 Emiterea cardurilor.67
  98. 10.3.2 Operatiuni de retragere de numerar .67
  99. 10.3.3 Operatiuni de plati cu carduri la comercianti .68
  100. 10.4 COMPENSAREA INTERBANCARA A TRANZACTIILOR CU CARDURI .68
  101. 10.5 OPERATIUNI FRAUDULOASE CU CARDURI .69
  102. 10.6 CARDURILE IN ROMANIA .70
  103. Teste grila.71
  104. Capitolul 11.72
  105. INTERNETUL BANCAR .72
  106. 11.1 INTERNETUL BANCAR – CANAL DE COMUNICARE .72
  107. 11.2 OPERATIUNI BANCARE PRIN INTERNET .73
  108. 11.3 RISCUL OPERATIONAL PRIN INTERNET .74
  109. 11.4 SECURITATEA OPERATIUNILOR BANCARE PRIN INTERNET .77
  110. Teste grila.80
  111. Capitolul 12.81
  112. CANALE ALTERNATIVE DE PLATI ELECTRONICE .81
  113. 12.1 VIDEOTEX.81
  114. 12.2 MOBILE BANKING .82
  115. 12.3 MULTICASH.84
  116. Teste grila.85
  117. BIBLIOGRAFIE .86

Extras din curs

Capitolul 1

SISTEMUL SI INSTRUMENTELE DE PLATI INTERBANCARE

Obiective:

- Sisteme de plati

- Instrumente de plati

- Operatiuni bancare de plati

- Conturi bancare

Sistemul de plati si compensari reprezinta o componenta importanta a sistemului

monetar si prin acesta a infrastructurii financiare a economiei, asigurand circulatia banilor si

transferul de active monetare. Descarcarea de obligatie pentru schimbul marfii, serviciului sau

altui activ, se face de persoana care devine noul proprietar prin cedarea catre fostul proprietar

a unui activ convenabil acestuia. Daca activul transmis este sub forma de m oneda, obligatia

este pecuniara si se considera indeplinita printr -un act de plata. Relatiile din cadrul

sistemului de plati sunt relatii pecuniare si acestea trebuie sa se finalizeze prin plata

definitiva si irevocabila pentru ca tranzactia sa se incheie si sa inceapa un nou ciclu.

1.1 SISTEMUL DE PLATI

Sistemul de plati a fost definit in diverse variante de catre institutiile de credit si cele

de cercetare, fiind reconsiderat in functie de evolutia monedei si a tehnologieie de inregistrare

si transmisie. Cea mai reprezentativa definitie o consideram pe cea elaborta de CPSS

(Committee for Payment System Secretariat) din cadrul Bancii Reglementelor Internatioanle,

potrivit careia sistemul de plati reprezinta un set de aranjamente pentru descarcarea

obligatiilor asumate de agentii economici cu ocazia procurarii de resurse reale ori

financiare, altfel decat prin barter, deci prin transferul titlului de proprietate asupra

unor active, care, in virtutea faptului ca sunt larg acceptate sunt cunoscute sub numele

de bani. Sistemul de plati are doua functii complementare: intermedierea tranzactiilor si

garantarea schimburilor. Intermediera este asigurata de bancile comerciale si de alti agenti

nonbancari (companii de plati, brokeri, posta) care efectueaza servicii de transfer de fonduri si

de stingere a obligatiilor de plata. Acesti agenti desfasoara activitati de interes public si de

aceea sunt supusi autorizarii, supravegherii prudentiale si altor forme de control din partea

bancii centrale. Garantarea este asigurata in final de banca centrala prin deschiderea de

conturi centralizate ale bancilor comerciale care sunt si un mecanism de garantare a tuturor

decontarilor din economie, precum si prin sistemul de imprumutator de ultima instanta.

Elementele componente ale u nui sistem de plati cuprind institutiile care furnizeaza

servicii de plati, diversele forme de creante transferate, metodele si mijloacele de transfer,

mesajele si canalele de comunicatie. In general, un sistem de plati are forma unei piramide cu

mai multe trepte. Pe prima treapta (la baza ) se afla masa persoanelor fizice si juridice care

desfasoara activitati ce dau nastere la obligatii de plata. Populatia reprezinta sursa primara de

economisire in societate care face depozite si accepta serviciile bancil or pentru activitatea cu

amanuntul. Persoanele juridice sunt companiile care desfasoara activitati economice, altele

decat cele cu bani, precum si institutiile publice si cele nonprofit. A doua trepta o constituie

sistemul bancar la care agentii au conturi sau unii agenti nonbancari specializati (brokeri,

posta). Preferinta persoanelor fizice si juridice pentru banci este dererminata de creantele

asupra acestora (depozitele) care au caracter de lichiditate iar transferurile se pot efectua

imediat si la intreaga valoare. Treapta a treia o constituie casele de compensatie care pot fi de

stat sau particulare, dar sub controlul bancii centrale. Treapta a patra este agentul de

decontare, una din bancile de prim rang din economie sau in unele cazuri acest rol il

indeplineste chiar banca centrala. Ultima treapta este banca centrala care are rolul de

supraveghetor, imprumutator de ultima instanta si garantor.

Plata si transferul de fonduri. Prin plata se intelege transferul de fonduri care are ca

efect stingerea obligatiunilor financiare dintre partile participante la o tranzactie economica si

schimbul de proprietate a activului in timp ce transferul de fonduri are un continut mai larg si

fara un scop economic, ca de ex. transferul de bani dintr -un cont in altul, transferul de bani

catre o alta persoana in scop umanitar sau pentru studii, transferul de bani de catre o persoana

care lucreaza in strainatate catre familia din tara de resedinta etc.

Transferuri interbancare si intrabancare. Transferurile de fonduri pentru efectuarea

platilor pot avea loc intre banci diferite si in acest caz acestea se numesc transferuri

interbancare spre deosebire de transferurile de fonduri intre unitatile aceleiasi banci care se

numesc transferuri intrabancare. Transferurile interbancare modifica situatia soldurilor din

conturile de la banca agent de decontare, deci o modificare patrimoniala, cele intrabancare

determinand numai o miscare interna, soldul de la agentul de decontare ramanand

nemodificat.

Decontarea reprezinta transferul de fonduri intre banci si incarcarea -descarcarea de

gestiune a bancilor participante la transfer, precum si finalizarea platii prin descarcarea de

gestiune a platitorului (debitorul) fata de beneficiarul platii (creditorul). Activele care circula

in sistemul de plati (banii) reprezinta creante asupra guvernului (moneda metalica), asupra

bancii centrale (bancnotele sau fondurile banesti din evidentele bancii centrale) si asupra

institutiilor bancare (depozitele bancare). Aceste active sunt cunoscute sub denumire a

generica de mijloace de decontare, folosita mai ales in activitatea de analiza a activitatii

bancare. Decontarile se impart in doua mari categorii: pe baza bruta si pe baza neta .

Decontarile pe baza bruta sunt cele care se efectueaza operatie cu operatie si sunt specifice

platilor de valori mari in timp ce decontarile pe baza neta sunt cele supuse compensarii, cand

se plateste soldul net debitor sau se incaseaza soldul net creditor si sunt specifice platilor de

valori mici. Notiunea de decontare se folose ste mai mult in sistemul bancar iar cea de plati in

practica agentilor economici si a populatiei in relatiile cu bancile, dar exista o tendinta de

generalizare a notiunii de plati si in sfera activitatii bancare.

Platile electronice. Progresele deosebite realizate in informatica si comunicatii au

permis aparitia platilor electronice si a sistemelor de plati pe suport electronic. Noua

tehnologie s-a folosit mai intai in domeniul transferurilor inter -bancare de fonduri, apoi in

tranzactiile comertului electr onic si in sfera serviciilor prin plati pe baza de carduri, internet si

alte sisteme tehnice de plati (videotex, multicash, telefonul mobil etc). Aceste sisteme tehnice

au permis plata de la distanta fara sa mai fie necesara prezenta la ghiseul bancii. Din punct de

vedere al sistemului de plati, schema piramidala si rolul bancii centrale raman aceleasi, insa

circuitele sistemului cunosc modificari importante in special in sectorul bancar.

Sistemul de plati de interes national (SPIN).

Sistemele de plati de interes national sunt sisteme integrate care cuprind mai multe

subsisteme unde se ordoneaza relatiile pecuniare dintre parteneri si se asigura descarcarea de

gestiune si transferul de proprietate asupra activelor bani. Toate subsistemele trebuie sa

foloseasca insa numai moneda bancii centrale care este recunoscuta de partenerii tranzactiilor

si sistemul bancar prin care se asigura canalele de circulatie a acestei monede. Pentru

necesitatile decontarii finale, relatiile de plati sunt ordonate intr -o forma piramidala prin

concentrarea pe banci comerciale si centralizarea la banca centrala unde platile se fac definitiv

si irevocabil.

In tara noastra, SPIN a fost creat in 1995 si cuprinde mai multe subsisteme: decontarea

pe baza bruta, compensarea si decontare a pe baza neta, decontarea bruta a platilor de mare

valoare, decontarea titlurilor de stat, decontarea depozitelor constituite de banci la banca

centrala, decontarea bruta la sfarsitul zilei a tranzactiilor bancare. Banca Nationala este unicul

proprietar, administrator si operator al sistemului national de plati si decontari interbancare,

platile catre trezoreria statului, precum si platile si depozitarea titlurilor de stat. In anul 2001

activitatea de compensare a fost externalizata de banca centrala catre TransFonD, o institutie

cu capital bancar privat si de stat, specializata in transferul de fonduri, iar din 2005

TransFonD gestioneaza si noul sistem electronic de plata cu decontare bruta in timp real.

Rolul bancii centrale este de definire si implement are a politicilor in sistemele de

plati, precum si de coordonare, supraveghere si garantare (in unele tari si de agent de

decontare). In tara noastra rolul bancii centrale este stabilit prin Legea nr. 312/2004 de

aprobare a Statutului BNR care prevede urma toarele atributii: reglementarea sistemului de

plati ca un intreg, incluzand instrumentele de plata; supravegherea sistemelor de plati

individuale; identificarea etapelor care trebuie parcurse pentru a preveni orice situatie care ar

putea pune in pericol buna functionare a sistemelor de plati; monitorizarea si prevenirea

riscurilor ce ar putea interveni in sistemele de plati si a riscurilor de credit in sistemul bancar.

Rezulta deci rolul primordial al bancii centrale fara de care un sistem de plati nu ar putea sa

functioneze.

Preview document

Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 1
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 2
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 3
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 4
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 5
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 6
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 7
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 8
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 9
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 10
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 11
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 12
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 13
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 14
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 15
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 16
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 17
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 18
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 19
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 20
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 21
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 22
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 23
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 24
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 25
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 26
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 27
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 28
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 29
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 30
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 31
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 32
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 33
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 34
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 35
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 36
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 37
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 38
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 39
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 40
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 41
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 42
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 43
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 44
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 45
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 46
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 47
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 48
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 49
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 50
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 51
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 52
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 53
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 54
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 55
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 56
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 57
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 58
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 59
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 60
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 61
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 62
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 63
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 64
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 65
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 66
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 67
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 68
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 69
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 70
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 71
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 72
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 73
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 74
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 75
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 76
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 77
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 78
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 79
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 80
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 81
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 82
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 83
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 84
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 85
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 86
Tehnici și Operațiuni Bancare - Pagina 87

Conținut arhivă zip

  • Tehnici si Operatiuni Bancare.pdf

Alții au mai descărcat și

Piața valutară și influența sa asupra cursului de schimb

I N T R O D U C E R E Lucrarea de faţă îşi propune prezentarea conceptului de piaţă valutară, ca fiind locul unde se desfăşoară vânzarea şi...

Operațiuni de creditare

Sebeşul este un oraş cu tradiţie în activitatea bancară. Cea mai veche bancă din oraş a fost Muhlbancher tpar und Vorschussvereen - Asociaţia...

Managementul Lichidității Bancare

INTRODUCERE Managementul băncii poate fi definit ca fiind procesul de integrare funcţională a unui ansamblu diferenţiat de activităţi specifice,...

Plățile electronice - transferurile electronice de fonduri, canale alternative de plăți electronice, internetul bancar

Introducere Odată cu apariția banilor, evoluția ființei umane a luat o altă întorsătură, au început să descopere tainele comerțului, iar...

Asigurări de viață

Asigurarile de viata se incadreaza in categoria generala a asigurarilor de persoane, asigurari care au ca scop protectia vietii si sanatatii...

Relații monetar financiare internaționale

ACTIVITATEA MONETAR FINANCIARĂ INTERNAȚIONALĂ CONCEPT Relațiile monetar-financiare internaționale reprezintă ansamblul de operațiuni și procese...

Produse și Servicii Bancare Moderne

1. Instituţiile de credit în economia modernă 1.1. Serviciile bancare în economia bazată pe cunoştinţe 1.2. Instituţiile de credit şi clientela...

Monedă și credit - crearea liberă de monedă - free banking

Instituţionalizarea procesului de formare a ofertei de monedă în modalitatea actuală, caracterizată de existenţa unui sistem bancar cu două nivele,...

Te-ar putea interesa și

Tehnica și Evidența Operațiunilor Bancare la Banca Comercială Română - Erste

CAPITOLUL I Prezentarea societăţii bancare BCR- ERSTE. Istoric şi evoluţie. 1.1. Scurt Istoric La 4 septembrie 1990 prin Hotărârea Guvernului...

Tehnica operațiunilor bancare

Cap.1 Prezentarea societatii bancare. Istoric si evolutie 1.1 Moment istoric VOLKSBANK ROMANIA S.A. a fost înfiintata în anul 2000 sî...

Studiu monografic - tehnica și evidența operațiunilor bancare în cadrul BRD-GSG

I. PREZENTAREA SOCIETĂŢII BANCARE. ISTORIC ŞI EVOLUŢIE - MOMENTUL ISTORIC AL ÎNFIINŢĂRII Pe data de 1 decembrie 1990 se înfiinţează Banca Română...

Tehnica operațiunilor bancare - BRD Groupe Societe Generale, Iași

Cap.1.Prezentarea societăţii bancare.Istoric şi evoluţie. 1.1.Moment istoric 1923-1947 Istoria BRD începe în 1923, odată cu crearea prin lege a...

Riscul în Activitatea de Credit

Capitolul 1. CREDITAREA, PARTE COMPONENTA DE BAZA A TEHNICII SI OPERATIUNILOR BANCARE 1.1Necesitatea diversificarii operatiunilor, tehnicilor,...

Monografie tehnica operațiunilor bancare

In anul 1923 se infiinteaza prin lege Societatea Nationala pentru Credit Industrial ca institutie publica in care statul detinea 20%, BNR 30% iar...

Tehnici și operațiuni bancare

PARTEA I OPERAŢIUNI BANCARE Capitolul I Operaţiuni de trezorerie 1. Operaţiuni de casă În cadrul unei societăţi bancare, numerarul are o...

Riscul de Creditare

Bancile comerciale constituite in Romania dupa 1989 sunt societati pe actiuni si au caracter universal adica realizeaza toate produsele si...

Ai nevoie de altceva?