Teoria Comertului International

Imagine preview
(8/10 din 8 voturi)

Acest curs prezinta Teoria Comertului International.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 78 de pagini .

Profesor: Spiridon Pralea, Liviu Maha

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Economie

Cuprins

CAP.1 TEORIA CLASICA A COMERTULUI INTERNATIONAL 3
1.1 DELIMITAREA OBIECTULUI DE ANALIZA AL TEORIEI COMERTULUI INTERNATIONAL 3
1.2 PRECURSORII SI FONDATORII TEORIEI COMERTULUI INTERNATIONAL 3
1.3 TEORIA AVANTAJELOR ABSOLUTE – ADAM SMITH 3
1.4 TEORIA COSTURILOR COMPARATIVE 3
1.5 COSTURILE ABSOLUTE COMPARATE 3
1.6 COSTURILE RELATIVE COMPARATE 3
1.7 SEMNIFICATIA TEORIEI COSTURILOR RELATIVE SI A AVANTAJULUI COMPARATIV 3
1.8 TEORIA VALORILOR INTERNATIONALE – J. ST. MILL 3
1.9 IPOTEZELE TEORIEI CLASICE 3
CAP. 2 TEORIA NEOCLASICA A COMERTULUI INTERNATIONAL 3
2.1 REFORMULAREA TEORIEI COSTURILOR COMPARATIVE ÎN TERMENII COSTURILOR DE SUBSTITUTIE 3
2.2 TEORIA DOTARII CU FACTORI DE PRODUCTIE – TEOREMA HECKSHER-OHLIN 3
2.3 DEFINITIVAREA MODELULUI H-O-S 3
2. 4 MODELUL HECKSCHER – OHLIN CU COEFICIENTI FICSI 3
2.4.1 Intensitatea si abundenta relativa a factorilor de productie 3
2.4.2 Posibilitatile productiei 3
2.4.3 Avantajul comparativ si specializarea natiunilor 3
2.5 ÎNZESTRAREA CU FACTORI SI MECANISMELE CRESTERII 3
2.5.1 Efectul Rybczinski 3
2.5.2 Pretul bunurilor si pretul factorilor. Efectul Stolper-Samuelson 3
2.6. PRIVIRE CRITICA ASUPRA TEZEI EGALIZARII PRETULUI FACTORILOR DE PRODUCTIE 3
2.7. SEMNIFICATIA TEORIEI DOTARII CU FACTORI DE PRODUCTIE 3
CAP. 3 CATRE O NOUA TEORIE A COMERTULUI INTERNATIONAL 3
3.1 REPERE ALE NOII TEORII A COMERTULUI INTERNATIONAL - N.T.C.I. 3
3.2 CONTRIBUTIA „TEORETICIENILOR OFERTEI” LA CRITICA TEORIEI TRADITIONALE 3
3.3 CONTESTAREA IPOTEZEI OMOGENITATII FACTORILOR DE PRODUCTIE 3
3.4 CONTROVERSE ASUPRA IPOTEZEI IDENTITATII FUNCTIILOR DE PRODUCTIE 3
3.5 CONCURENTA IMPERFECTA - IPOTEZA DE BAZA A N.T.C.I. 3
3.6 ABANDONAREA CARACTERULUI STATIC AL ANALIZEI: EFECTELE CRESTERII ECONOMICE ASUPRA COMERTULUI EXTERIOR 3
CAP. 4 RENOVAREA FUNDAMENTELOR SPECIALIZARII SI SCHIMBURILOR INTERNATIONALE 3
4.1 CRITICA TEORIEI CLASICE SI NEOCLASICE DIN PERSPECTIVA CERERII 3
4.2 INFLUENTA OFERTEI DE EXPORT ASUPRA CERERII; EFECTUL DE DEMONSTRARE 3
4.3 ROLUL CERERII ÎN STIMULAREA OFERTEI DE EXPORT 3
4.3.1 Teoria „cererii nationale reprezentative” (S.B.Linder) 3
4.3.2 Teza „cererii de diferentiere” (B. Lassudrie-Duchêne) 3
4.3.3 Ciclul de viata al produselor si comertul international (R. Vernon) 3
4.4 „DEZVOLTAREA DUPA ZBORUL GÂSTELOR SALBATICE” (K. AKAMATSU) 3
4.5 SEMNIFICATIA SI LIMITELE TEORIEI CICLULUI DE VIATA AL PRODUSULUI 3
CAP. 5 PROPAGAREA INTERNATIONALA A FLUCTUATIILOR 3
5.1. ADAPTAREA MULTIPLICATORULUI KEYNESIST LA CONDITIILE ECONOMIEI DESCHISE 3
5.2. SCHIMBARILE DE OPTICA ADUSE DE MULTIPLICATORUL KEYNESIST 3
AL COMERTULUI EXTERIOR 3
5.2.1 Ecuatia de echilibru în economia deschisa 3
5.2.2 Determinarea multiplicatorului comertului exterior 3
5.2.3 Semnificatia multiplicatorului keynesist al comertului exterior 3
5.2.4 Insuficiente ale analizei keynesiste în termeni monetari 3
5.3 ANALIZA EFECTULUI DE ANTRENARE ÎN TERMENI REALI (FR. PERROUX) 3
5.4 INVESTITIILE STRAINE DIRECTE - CREATOARE DE COMERT INTERNATIONAL 3
CAP. 6 MICHAEL PORTER - TEORIA AVANTAJULUI COMPETITIV 3
6.1 DETERMINANTII AVANTAJULUI NATIONAL 3
6.2 CREAREA, DEZVOLTAREA SI SUSTINEREA AVANTAJULUI NATIONAL 3
6.2.1 Interdependentele interne în cadrul "diamantului national" 3
6.2.2 "Cluster -ul" - manifestare si influente în crearea, dezvoltarea si sustinerea avantajului national 3
6.3 MECANISMELE CREARII, DEZVOLTARII SI SUSTINERII AVANTAJULUI NATIONAL 3
6.4 AVANTAJE COMPETITIVE NATIONALE ÎN TARI ÎN CURS DE DEZVOLTARE/TARI DEZVOLTATE 3
CAP. 7 CONTRIBUTIA LUI PAUL KRUGMAN LA DEZVOLTAREA TEORIEI COMERTULUI INTERNATIONAL 3
7.1 NOUA TEORIE LIBERALA A COMERTULUI INTERNATIONAL 3
7. 2 COMERTUL INTERNATIONAL SI TEHNOLOGIA 3
BIBLIOGRAFIE 3

Extras din document

economistilor clasici englezi. În Avutia natiunilor scrisa de Adam Smith în 1776 si în Principiile economiei politice si impunerii fiscale, elaborata de D.Ricardo si aparuta în 1826, se afla diseminate primele teoretizari ale aspectelor fundamentale ale specificitatii activitatii de comert exterior.

Preluate si dezvoltate de numerosi continuatori, ele au dus la conturarea teoriei comertului international. Împreuna cu Finantele internationale, Teoria comertului international formeaza corpul teoretic al Economiei internationale, recunoscuta ca secventa distincta a Teoriei economice generale.

1.1 Delimitarea obiectului de analiza al teoriei comertului international

Problema fundamentala a teoriei economice generale o constituie alocarea optima a resurselor. Este vorba, deci, de criteriile de structurare judicioasa a economiei nationale pe sectoare si domenii de activitate. Transpusa pentru cazul economiilor nationale deschise, problema fundamentala a analizei economie o constituie optimizarea structurii specializarii internationale si participarea avantajoasa la comertul international.

În consecinta, nucleul obiectului de analiza al teoriei comertului international îl reprezinta fundamentarea criteriilor cu valoare explicativa si, totodata, normativa pentru participarea tarilor la diviziunea muncii si comertul international.

Privite în aplicabilitatea lor teoretica si practica, criteriile de structurare a specializarii internationale si a comertului exterior dezvaluie noi probleme care se înscriu în completarea sferei de cuprindere a obiectului de analiza al teoriei comertului international, si anume:

- definirea avantajelor pe care le degaja specializarea internationala si structurarea exporturilor si a importurilor dupa anumite criterii;

- explicarea modului de repartitie si însusire a acestor avantaje de catre partenerii de schimb;

- formularea de recomandari de politica comerciala care sa asigure maximizarea acestor avantaje.

Aceste probleme principale care constituie obiectul teoriei comertului international au fost sesizate înca de la începuturile analizei teoretice a schimburilor comerciale internationale de mercantilisti si de economistii clasici.

Asa cum vom vedea, primele încercari de analiza teoretica a schimburilor internationale întreprinse de mercantilisti ramân orientate doar spre avantajele generate de comertul exterior si masurile de politica comerciala adecvate pentru însusirea lor. Ulterior, în opera clasicilor (A. Smith, R. Torrens, D. Ricardo si J. St. Mill), obiectul teoriei comertului international se extinde si se definitiveaza, cuprinzând cele patru probleme mai sus mentionate.

Daca raspunsurile oferite de întemeietori vor fi considerate de urmasi, din anumite puncte de vedere, incomplete, contururile câmpului de analiza teoretica schitate de ei aveau sa ramâna neschimbate pe parcursul unei evolutii de aproape doua secole, pâna la noua teorie a comertului international.

1.2 Precursorii si fondatorii teoriei comertului international

Primele încercari de analiza teoretica a comertului exterior au fost întreprinse de reprezentantii curentului de gândire mercantilist: William Stafford si Thomas Mun în Anglia, Colbert si Antoine de Montchrestien în Franta, Ivan Tihonovici Pososkov în Rusia etc. Valoarea teoretica a concluziilor lor este limitata de circumscrierea demersului analitic doar în sfera circulatiei.

În consecinta, investigatiile lor ramân la nivelul superficial al cailor de îmbogatire a natiunii (a Prince-ului) prin schimburile comerciale externe.

Se stie ca pentru mercantilisti, metalele pretioase, înseosebi aurul si argintul, reprezinta personificarea universala a bogatiei. Aurul este “nervul razboiului” si “substitutul nevoilor tuturor oamenilor” (A. de Monchrestien), iar “bogatia nu consta în a avea mai mult aur sau mai multi bani, ci în a avea mai multi decât restul lumii sau decât vecinii“1.

Animati de un asemenea scop, ei nu vedeau alta posibilitate de marire a stocului de aur, în afara extractiei, decât comertul exterior. Potrivit conceptiei mercantiliste, specificitatea comertului exterior consta tocmai în faptul ca, spre deosebire de circulatia interna a marfurilor care nu mareste cantitatea de aur si de bani, excedentul exporturilor fata de importuri poate servi acestei cauze. În acord cu aceasta, recomandarile lor de politica comerciala sunt orientate spre maximizarea exporturilor si limitarea importurilor. Semnificativ este faptul ca, desi inconsistenta, mentalitatea “mercantilista” a primatului exporturilor fata de importuri razbate pâna în zilele noastre.

În concluzie, încercarile de analiza teoretica ale mercantilistilor au fost orientate doar spre avantajele pe care comertul exterior le genereaza si masurile de politica comerciala adecvate pentru însusirea lor.

Limitele gândirii mercantiliste au fost bine sesizate de clasicii englezi: A.Smith si D.Ricardo. Ei si-au plasat analiza nu numai în sfera circulatiei, ci, în primul rând, în sfera productiei. Spre deosebire de mercantilisti, ei cauta posibilitatea maririi gradului de bunastare, nu într-un sold activ permanent al balantei comerciale, ci în structura productiei tarilor participante la schimb.

Astfel, abordarea teoretica a comertului exterior în opera clasicilor capata noi obiective: pe de o parte, se încearca definirea criteriilor de fundamentare a specializarii internationale, iar, pe de alta parte, se urmareste identificarea cauzelor, dezvaluirea specificitatii si explicarea avantajelor generate de comertul exterior.

Definind sfera de cuprindere a obiectului analizei teoretice a schimburilor comerciale externe, economistii clasici se înscriu ca adevaratii fondatori ai teoriei comertului international.

Fisiere in arhiva (1):

  • Teoria Comertului International.doc

Alte informatii

curs de la facultatea de economie Iasi