Teoria Comerțului Internațional

Cap.1 TEORIA CLASICA A COMERTULUI INTERNATIONAL

Privind retrospectiv evolutia teoriei comertului international, bazele ei se regasesc în lucrarile economistilor clasici englezi. În Avutia natiunilor scrisa de Adam Smith în 1776 si în Principiile economiei politice si impunerii fiscale, elaborata de D.Ricardo si aparuta în 1826, se afla diseminate primele teoretizari ale aspectelor fundamentale ale specificitatii activitatii de comert exterior.

Preluate si dezvoltate de numerosi continuatori, ele au dus la conturarea teoriei comertului international. Împreuna cu Finantele internationale, Teoria comertului international formeaza corpul teoretic al Economiei internationale, recunoscuta ca secventa distincta a Teoriei economice generale.

1.1 Delimitarea obiectului de analiza al teoriei comertului international

Problema fundamentala a teoriei economice generale o constituie alocarea optima a resurselor. Este vorba, deci, de criteriile de structurare judicioasa a economiei nationale pe sectoare si domenii de activitate. Transpusa pentru cazul economiilor nationale deschise, problema fundamentala a analizei economie o constituie optimizarea structurii specializarii internationale si participarea avantajoasa la comertul international.

În consecinta, nucleul obiectului de analiza al teoriei comertului international îl reprezinta fundamentarea criteriilor cu valoare explicativa si, totodata, normativa pentru participarea tarilor la diviziunea muncii si comertul international.

Privite în aplicabilitatea lor teoretica si practica, criteriile de structurare a specializarii internationale si a comertului exterior dezvaluie noi probleme care se înscriu în completarea sferei de cuprindere a obiectului de analiza al teoriei comertului international, si anume:

- definirea avantajelor pe care le degaja specializarea internationala si structurarea exporturilor si a importurilor dupa anumite criterii;

- explicarea modului de repartitie si însusire a acestor avantaje de catre partenerii de schimb;

- formularea de recomandari de politica comerciala care sa asigure maximizarea acestor avantaje.

Aceste probleme principale care constituie obiectul teoriei comertului international au fost sesizate înca de la începuturile analizei teoretice a schimburilor comerciale internationale de mercantilisti si de economistii clasici.

Asa cum vom vedea, primele încercari de analiza teoretica a schimburilor internationale întreprinse de mercantilisti ramân orientate doar spre avantajele generate de comertul exterior si masurile de politica comerciala adecvate pentru însusirea lor. Ulterior, în opera clasicilor (A. Smith, R. Torrens, D. Ricardo si J. St. Mill), obiectul teoriei comertului international se extinde si se definitiveaza, cuprinzând cele patru probleme mai sus mentionate.

Daca raspunsurile oferite de întemeietori vor fi considerate de urmasi, din anumite puncte de vedere, incomplete, contururile câmpului de analiza teoretica schitate de ei aveau sa ramâna neschimbate pe parcursul unei evolutii de aproape doua secole, pâna la noua teorie a comertului international.

1.2 Precursorii si fondatorii teoriei comertului international

Primele încercari de analiza teoretica a comertului exterior au fost întreprinse de reprezentantii curentului de gândire mercantilist: William Stafford si Thomas Mun în Anglia, Colbert si Antoine de Montchrestien în Franta, Ivan Tihonovici Pososkov în Rusia etc. Valoarea teoretica a concluziilor lor este limitata de circumscrierea demersului analitic doar în sfera circulatiei.