Teorie Economică Generală

Curs
8.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 144 în total
Cuvinte : 66685
Mărime: 1.32MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Conf.Univ.Dr.Ec. Măcriş Maria
UNIVERSITATEA DIN PETROŞANI FACULTATEA DE ŞTIINŢE

Cuprins

CAPITOLUL I. CURENTE DE GÂNDIRE ECONOMICĂ. 4

1.1. Mercantilismul şi fiziocraţia. 4

1.2. Şcoala clasică a liberalismului economic . 6

1.3. Doctrina neoclasică. 9

1.4. Keynesismul şi neokeynesismul. 10

1.5. Gândirea economică românească. 12

CAPITOLUL II. POLITICI MACROECONOMICE. INDICATORI . 18

MACROECONOMICI . 18

2.1. Teorii privind politicile macroeconomice. 18

2.2. Obiectivele politice macroeconomice. 20

2.3. Analiza macroeconomică . 23

2.4. Indicatori macroeconomici – prezentare generală. 26

2.5. Principalele corelații macroeconomice . 33

2.6. Evaluarea rezultatelor macroeconomice . 38

CAPITOLUL III. PIAȚA MUNCII .42

3.1. Conceptul şi trăsăturile pieţei forţei de muncă . 42

3.2. Segmentarea pieţei muncii . 45

3.3. Sistemul de indicatori utilizaţi în investigarea şi analiza pieţei muncii. 46

3.4. Cererea şi oferta de forţă de muncă . 47

3.4.1. Caracterizare generală a cererii de forţă de muncă. 47

3.4.2. Cererea de muncă şi determinanţii săi. 50

3.4.3. Caracterizare generală a ofertei de forţă de muncă. 54

3.4.4. Oferta de muncă şi determinanţii săi . 56

3.4.5. Oferta de muncă şi mobilitatea populaţiei. 58

3.5. Corelarea cererii cu oferta de forţă de muncă. Salariul . 61

3.6. Piața muncii în condițiile concurenței perfecte și a concurenței imperfecte . 63

3.7. Piaţa muncii în România. 67

CAPITOLUL IV. OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ ȘI ŞOMAJUL. 73

4.1. Ocuparea forței de muncă. 74

4.2. Pachetul privind ocuparea forţei de muncă . 75

4.3. Politici pe piața muncii . 77

4.4. Cauzele şomajului. 82

4.5. Forme de manifestare a şomajului. 84

4.6. Caracteristicile şomajului. 88

4.7. Efectele şomajului. 89

4.8. Politici de diminuare a șomajului. 91

CAPITOLUL V. VENITURILE, ECONOMIILE ȘI INVESTIȚIILE . 94

5.1. Caracteristicile generale ale venitului . 94

5.2. Formele venitului macrosocial . 95

5.3. Economiile . 98

5.4. Investiţiile – caracteristici generale . 101

5.5. Principiul multiplicatorului. 108

5.6. Principiul acceleratorului . 110

5.7. Sursele de finanţare a investiţiilor. 113

5.8. Eficienţa economică a investiţiilor. 116

CAPITOLUL VI. INFLAŢIA. 119

6.1. Măsurarea inflaţiei. 119

6.2. Consecinţe economico-sociale ale inflaţiei. 121

6.3. Politici de combatere a inflației. 124

CAPITOLUL VII. INTEGRAREA ECONOMICĂ INTERNAȚIONALĂ ȘI

UNIUNEA EUROPEANĂ . 128

7.1. Premise, factori determinanţi şi implicaţii ale integrării economice internaţionale. 128

7.2. Teorii ale integrării economice . 130

7.3. Etape şi forme ale integrării economice vest-europene. 133

7.4. Piaţa Comună Europeană: asigurarea celor patru libertăţi de circulaţie. 135

7.5. Guvernarea Uniunii Europene și competențele acesteia. 139

BIBLIOGRAFIE 143

Extras din document

CAPITOLUL I

CURENTE DE GÂNDIRE ECONOMICĂ

1. 1. Mercantilismul şi fiziocraţia

Mercantilismul a reprezentat o doctrină şi o politică. ,, Sistemul mercantil” cuprinde

perioada celor trei secole care separă societatea medievală de capitalismul industrial (sec. XVIXVIII).

Denumirea a fost introdusă de Adam Smith în ,,Avuţia naţiunilor”, pentru a pune în

evidenţă confuziile predecesorilor săi.

Ideea centrală a acestei doctrine economice o reprezintă abordarea problemelor

economice din punct de vedere al îmbogăţirii comercianţilor şi statului. Aurul şi argintul sunt

considerate, în concepţia mercantilistă, sursele cele mai importante ale bogăţiei.

Determinarea concretă a modalităţilor de procurare aurului şi argintului a condus la

constituirea unor adevărate şcoli naţionale mercantiliste cu elemente proprii de gândire

economică: ,,Există tot atâtea mercantilisme câţi mercantilişti”, și anume:

 Mercantilismul spaniol şi italian (O. Ortiz, G. Botero) se pronunţă pentru

interzicerea ieşirilor de lingouri de aur în scopul ocrotirii bogăţiei şi puterii. Mai este cunoscut şi

sub denumirea de bulionism (bullion = lingou) sau chrysohedonism (chrusos = aur).

 Mercantilismul francez, cunosut şi sub denumirea de mercantilism colbertist sau

industrial, reprezentat în Franţa prin Antoine de montchrestien, Richelieu şi Colbert.

Mercantiliştii francezi văd în dezvoltarea manufacturilor sursa esenţială de îmbogăţire. Un

sprijin important trebuie să îl acorde statul prin punerea în aplicare a unei politici protecţioniste

eficace şi intervenţie directă în afaceri. Aceste idei au caracterizat politica promovată de J.B.

Colbert (1619-1683), ministrul regelui Ludovic al XIV-lea.

 Mercantilismul englez şi olandez, denumit şi comercialism, întrucât abundenţ de

monedă se realizează prin comerţ exterior, îmbogăţirea provenind din excedentul balanţiei

comerciale. A avea o balanţă favorabilă este visul tuturor guvernărilor mercantiliste, care

identifică bogăţia naţională cu rezervele monetare. Politica de abundenţă monetară trebuie

însoţită de o rată a dobânzii care să favorizeze dezvoltarea comerţului. Principalii reprezentanţi

ai mercantilismului englez: Thomas Mun (1571-1641) şi W. Petty (1623-1687), ultimul cunoscut

prin introducerea noţiunii de valoare.

- Mercantilismul german sau cameralist pune accentul pe rolul finanţelor publice în

dezvoltarea economică şi pe modul de a repartiza şi utiliza beneficiile creşterii economice ,

precum şi pe asigurarea protecţiei industriilor tinere, prefigurând şcoala istorică germană.

Din analiza surselor şi a modalităţilor de îmbogăţire, rezultă că reţelele preconizate de

mercantilişti sunt de natură intervenţionistă. Deşi sunt favorabili activităţii comerciale,

mercantiliştii nu se declară adepţi ai liberalismului econommic.

De la sfârşitul secolului al XVIII-lea tzele mercantiliste sunt contestate, cristalizându-se

orientarea cunoscută sub denumirea de neomercantilism.

P. de Boisquillebert se detaşează de protecţionismul mercantiliştilor, arătând că la baza

dezvoltării se află consumul şi libertate comerţului. El ilustrează, totodată, interdependenţa

activităţilor economice prin schema circuitului economic. J. Steuart şi Cantillon demonstrează

limitele protecţionismului: măsurile de protecţie adoptate de o ţară antrenează creşterea preţurilor

interne, ceea ce determină sporirea competitivităţii produselor străine.

Pentru D. Hume, sursa progresului şi a profitului o constituie libera concurenţă. În

concepţia sa, tendinţa balanţei comerţului exterior este de echilibru. Treptat se consacră dreptul

de proprietate ca fiind un drept natural şi se accentuează criticile la adresa intervenţionismului

statal.

Situaţia nefavorabilă înregistrată în Franţa prin aplicarea reţetelor colbertiste (criza

finanţelor regale, profunda criză a agriculturii) a dus la instituirea unei orientări proagricole,

manifestată deja la Boisquillebert şi concretizată în ceea ce, mai târziu, va purta denumirea de

fiziocraţie.

Fiziocraţia reprezintă o şcoală de gândire bine structurată, delimitată în timp (1750-1770)

şi în spaţiu (Franţa). După A.Smith, fiziocraţia trebuie înţeleasă ca o reacţie la politica

mercantilistă promovată de Colbert,bazată pe dezvoltarea industriei franceze şi neglijarea

agriculturii.,,Gândirea fiziocraţilor trebuie înţeleasă în contextul epocii – punerea pe prim-plan a

producţiei şi bogăţiei agricole, într-o epocă în care oferta de produse agricole răspundea cu greu

cererii şi urma cu greu cel mai neînsemnat progres demografic”. Fondatorul şi liderul

incontestabil al fiziocraţiei a fost Fr. Quesnay (1694-1774), care în ,,Tabloul economic” (1758)

prezintă pentru prima dată un model cantitativ al circuitului economic şi al fluxurilor dintre

ramurile economiei naţionale.

Doctrina fiziocratică este structurată pe noţiunea de drept natural, utilizată de J. Locke

pentru justificarea proprietăţii private, combinată cu cea de ordine naturală şi abordarea

activităţii economice în termeni de circuit.

Liberalismul economic al fiziocraţilor este strâns legat de ideea primatului agriculturii.

Spre deosebire de P. Boiquillebert, producţia naţională este limitată la cea a sectorului agricol.

În concepţia lui Fr. Quesnay, agricultura este singura ramură productivă în care se

creează produs net, celelalte activităţi fiind considerate sterile.

Tabloul economic al fluxurilor reprezinta o ilustrare a interdependenţlor fenomenelor

economice şi evidenţiază rolul capitalului iniţial şi al surplusului, pe care fiziocraţii îl denumesc

produs net (diferenţa dintre producţia totală şi avansuri).

Fondul principal de idei cuprins în Tabloul economic va constitui sursă de inspiraţie

pentru sistemele de contabilitate naţională elaborate după al doile război mondial.

Alături de alţi discipoli ai lui Fr. Quesnay (Dupont de Nemours, V. Mirabeau), R. Turgot

(1727-1781) este considerat precursor al clasicilor. Între contribuţiile sale principale se înscriu

prezentarea fundamentelor schimbului, a mecanismului de formare a preţurilor în situaţie de

concurenţă, justificarea diviziunii muncii şi formularea primului enunţ al legii randamentelor

neproporţionale în agricultură.

Esenţa doctrinei fiziocrate derivă din contextul dezbaterilor lansate în Franţa în a doua

jumătate a secolului al XVIII-lea, cu privire la creşterea eficienţei producţiei în scopul obţinerii

de ,,produs net” necesar acumulării. De altfel, Fr. Quesnay este considerat teoreticianul

capitalismului agrarian ale cărui scheme descriu producţia şi circulaţia bunurilor.

Bibliografie

1. Aceleanu I. M., Cretu A. S., Strategii si politici de ocupare in contextual pietei actuale a muncii”, Editura ASE, Bucuresti, 2010

2. Andrei.L, Economie, Ediţia a II a , Bucureşti, 2011

3. Anghelescu C., Economie, Ed. Economică, Bucureşti, 2005

4. Anghelache C., Capanu I., Indicatori macroeconomici, Editura Economică, Bucureşti 2008

5. Anghelache C., Maniu I., Mitruţ C., Dumbravă M., Analiză macroeconomică: sinteze şi studii de caz, Editura Economică, Bucureşti 2007

6. Anghelache C., Analiza macroeconomică, Editura Economică, București, 2007

7. Băbăiță I., Silași G., Duță A, Macroeconomie, Editura Mirton, Timișoara, 2003

8. Băcescu M., Politici macroeconomice, Editura Economică, Bucureşti 2008

9. Băcescu M., Macroeconomie intermediară, Editura Universitară, București, 2008

10. Bălăceanu C., Macroeconomie, Editura All, 2007

11. Bindi F., Stabilirea rolului UE în lume E.U. politica afacerilor externe și relatiile externe, inclusiv cu vecinii, Ed. Afacerile Externe ale Uniunii Europene, (Brookings Institution Press), 2010

12. Bomberg, E., Peterson J. şi Corbett R., Uniunea Europeană: Cum funcționează?, a III-a editie, Oxford University, 2012

13. Bentoiu C., Balacean C., Margineanu D., Macroeconomie, Editura C.H. Bech,Bucuresti, 2009

14. Bordean I., Economie politică, Ed. Fundaţiei Academice Danubius Galaţi, 2007

15. Buruiană G., Politici macroeconomice, Editura Uranus, Bucureşti 2008

16. Bucur I., Macroeconomie, Ed. C.H. Beck, București, 2011

17. Cărbunaru Băbescu A., Statistică macroeconomică, Editura Universitaria, Bucureşti, 2009

18. Capanu I., Indicatorii macroeconomici. Conţinutul şi funcţiile lor”, Ed. Economică, Bucureşti 2009

19. Ciucur D., Gavrilă I., Popescu C., Economie - manual universitar, Editura Economică, Bucureşti, 2005

20. Chiriţă N., Scarlat E., Politici macroeconomice, Editura Economică, Bucureşti 2007

21. Corbett R., Shackleton, M., The European Parliament (ed. 8), London: John Harper Publishing, 2011

22. Cornescu V., Economie - ediţia a III-a, Editura CH Bech, București, 2011

23. Constantin D.L. şi colab., Resursele umane în România. Mobilitatea teritorială., Editura ASE, Bucureşti, 2002

24. Dornbusch R., Fischer S., Startz R., Macroeconomie, Editura Economică, Bucureşti, 2007

25. Dobrescu E., Integrarea economică, Editura Economică, Bucureşti, 2006

26. Dobrotă N., Teoria economică generală, Ed. economică, Bucureşti, 2008

27. Hardwick P., Langmead J., Khan B., Introducere în economia politică modernă, Editura Polirom, Iaşi, 2002

28. Ignat I., Pohoaţă I., Clipa N., Luţac Gh., Economie politică, Editura Economică, 2006

29. Ionescu E., Economie, Ed.Gimnasium, București, 2007

30. Măcriş M., Bazele economiei, Editura UNIVERSITAS, Petroşani, 2013

31. Mecu G. M., Macroeconomie în economia de piaţă socială, Editura ALFA, Iaşi, 2012

32. Mocanu I., Şomajul din România. Dinamică şi diferenţieri geografice, Editura Universitara, Bucureşti, 2008

33. Mutiu A.I, Contabilitatea inflaţie, Ed.Economică, București, 2007

34. Niţă D, Ruşanu D. R., Elemente de economie politică, Editura Cuvântul, Bucureşti, 2005

35. Pârvu G. (coord.), Economie - manual universitar, Editura Universitaria, Craiova, 2003

36. Popescu C., Economie, Ed. Bibliotheca, Bucureşti, 2005

37. Rudiger D. Stanley F., Economie politică, Editura Economică, Bucureşti 2007

38. Ruşanu D., Elemente de economie politică , Bucureşti, 2005

39. Samuelson P., Nordhaus W., Economie Politică, Editura Teora, Bucureşti, 2001

40. Socol C., Macroeconomie, Vol. I, Ed. Economică, București, 2009

41. Ştefan C.M., Economie Politică, Editura Bibliotheca, 2009

42. Vârjan D., Economie şi politici sociale, Editura ASE, Bucureşti, 2005

43. Zăpodeanu D., Politici monetare , Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj Napoca, 2006

Preview document

Teorie Economică Generală - Pagina 1
Teorie Economică Generală - Pagina 2
Teorie Economică Generală - Pagina 3
Teorie Economică Generală - Pagina 4
Teorie Economică Generală - Pagina 5
Teorie Economică Generală - Pagina 6
Teorie Economică Generală - Pagina 7
Teorie Economică Generală - Pagina 8
Teorie Economică Generală - Pagina 9
Teorie Economică Generală - Pagina 10
Teorie Economică Generală - Pagina 11
Teorie Economică Generală - Pagina 12
Teorie Economică Generală - Pagina 13
Teorie Economică Generală - Pagina 14
Teorie Economică Generală - Pagina 15
Teorie Economică Generală - Pagina 16
Teorie Economică Generală - Pagina 17
Teorie Economică Generală - Pagina 18
Teorie Economică Generală - Pagina 19
Teorie Economică Generală - Pagina 20
Teorie Economică Generală - Pagina 21
Teorie Economică Generală - Pagina 22
Teorie Economică Generală - Pagina 23
Teorie Economică Generală - Pagina 24
Teorie Economică Generală - Pagina 25
Teorie Economică Generală - Pagina 26
Teorie Economică Generală - Pagina 27
Teorie Economică Generală - Pagina 28
Teorie Economică Generală - Pagina 29
Teorie Economică Generală - Pagina 30
Teorie Economică Generală - Pagina 31
Teorie Economică Generală - Pagina 32
Teorie Economică Generală - Pagina 33
Teorie Economică Generală - Pagina 34
Teorie Economică Generală - Pagina 35
Teorie Economică Generală - Pagina 36
Teorie Economică Generală - Pagina 37
Teorie Economică Generală - Pagina 38
Teorie Economică Generală - Pagina 39
Teorie Economică Generală - Pagina 40
Teorie Economică Generală - Pagina 41
Teorie Economică Generală - Pagina 42
Teorie Economică Generală - Pagina 43
Teorie Economică Generală - Pagina 44
Teorie Economică Generală - Pagina 45
Teorie Economică Generală - Pagina 46
Teorie Economică Generală - Pagina 47
Teorie Economică Generală - Pagina 48
Teorie Economică Generală - Pagina 49
Teorie Economică Generală - Pagina 50
Teorie Economică Generală - Pagina 51
Teorie Economică Generală - Pagina 52
Teorie Economică Generală - Pagina 53
Teorie Economică Generală - Pagina 54
Teorie Economică Generală - Pagina 55
Teorie Economică Generală - Pagina 56
Teorie Economică Generală - Pagina 57
Teorie Economică Generală - Pagina 58
Teorie Economică Generală - Pagina 59
Teorie Economică Generală - Pagina 60
Teorie Economică Generală - Pagina 61
Teorie Economică Generală - Pagina 62
Teorie Economică Generală - Pagina 63
Teorie Economică Generală - Pagina 64
Teorie Economică Generală - Pagina 65
Teorie Economică Generală - Pagina 66
Teorie Economică Generală - Pagina 67
Teorie Economică Generală - Pagina 68
Teorie Economică Generală - Pagina 69
Teorie Economică Generală - Pagina 70
Teorie Economică Generală - Pagina 71
Teorie Economică Generală - Pagina 72
Teorie Economică Generală - Pagina 73
Teorie Economică Generală - Pagina 74
Teorie Economică Generală - Pagina 75
Teorie Economică Generală - Pagina 76
Teorie Economică Generală - Pagina 77
Teorie Economică Generală - Pagina 78
Teorie Economică Generală - Pagina 79
Teorie Economică Generală - Pagina 80
Teorie Economică Generală - Pagina 81
Teorie Economică Generală - Pagina 82
Teorie Economică Generală - Pagina 83
Teorie Economică Generală - Pagina 84
Teorie Economică Generală - Pagina 85
Teorie Economică Generală - Pagina 86
Teorie Economică Generală - Pagina 87
Teorie Economică Generală - Pagina 88
Teorie Economică Generală - Pagina 89
Teorie Economică Generală - Pagina 90
Teorie Economică Generală - Pagina 91
Teorie Economică Generală - Pagina 92
Teorie Economică Generală - Pagina 93
Teorie Economică Generală - Pagina 94
Teorie Economică Generală - Pagina 95
Teorie Economică Generală - Pagina 96
Teorie Economică Generală - Pagina 97
Teorie Economică Generală - Pagina 98
Teorie Economică Generală - Pagina 99
Teorie Economică Generală - Pagina 100
Teorie Economică Generală - Pagina 101
Teorie Economică Generală - Pagina 102
Teorie Economică Generală - Pagina 103
Teorie Economică Generală - Pagina 104
Teorie Economică Generală - Pagina 105
Teorie Economică Generală - Pagina 106
Teorie Economică Generală - Pagina 107
Teorie Economică Generală - Pagina 108
Teorie Economică Generală - Pagina 109
Teorie Economică Generală - Pagina 110
Teorie Economică Generală - Pagina 111
Teorie Economică Generală - Pagina 112
Teorie Economică Generală - Pagina 113
Teorie Economică Generală - Pagina 114
Teorie Economică Generală - Pagina 115
Teorie Economică Generală - Pagina 116
Teorie Economică Generală - Pagina 117
Teorie Economică Generală - Pagina 118
Teorie Economică Generală - Pagina 119
Teorie Economică Generală - Pagina 120
Teorie Economică Generală - Pagina 121
Teorie Economică Generală - Pagina 122
Teorie Economică Generală - Pagina 123
Teorie Economică Generală - Pagina 124
Teorie Economică Generală - Pagina 125
Teorie Economică Generală - Pagina 126
Teorie Economică Generală - Pagina 127
Teorie Economică Generală - Pagina 128
Teorie Economică Generală - Pagina 129
Teorie Economică Generală - Pagina 130
Teorie Economică Generală - Pagina 131
Teorie Economică Generală - Pagina 132
Teorie Economică Generală - Pagina 133
Teorie Economică Generală - Pagina 134
Teorie Economică Generală - Pagina 135
Teorie Economică Generală - Pagina 136
Teorie Economică Generală - Pagina 137
Teorie Economică Generală - Pagina 138
Teorie Economică Generală - Pagina 139
Teorie Economică Generală - Pagina 140
Teorie Economică Generală - Pagina 141
Teorie Economică Generală - Pagina 142
Teorie Economică Generală - Pagina 143
Teorie Economică Generală - Pagina 144

Conținut arhivă zip

  • Teorie Economica Generala.pdf

Alții au mai descărcat și

Relatia Cost-Profit. Metode si Tehnici ale Analizei Economice Financiare

CAPITOLUL Ι Consideraţiuni generale privind COSTURILE 1.1 Constituirea şi evoluţia studiului costurilor Problematica costurilor apare o datã...

Dezvoltarea Rurala a Regiunii Nord-Vest cu Ajutorul Fondurilor Europene - Plantatie de Catina

INTRODUCERE Lucrarea de faţă intenţionează să descrie principalele aspecte atât teoretice cât şi practice în legătură cu Fondurile Europene, mai...

Inflatia - Dimensiuni si Consecinte

INTRODUCERE Termen larg folosit pretutindeni, inflaţia continuă să rămână insuficient conturată. Procesul inflaţionist a apărut, este unananim...

Contribuția lui Adam Smith la Dezvoltarea Liberalismului Economic

Liberalismul clasic Pe măsură ce economia de piaţă s-a dezvoltat pe întreg parcursul sec. XVII, deficienţele doctrinei şi politicii economice...

Geneza Liberalismului Economic

Rezumat introductiv Liberalismul este o doctrină politică şi economică care proclamă principiul libertăţii politice şi economice a indivizilor şi...

Macroeconomie - Somajul

DEFINIŢIE Şomajul este termenul folosit în cazul lipsei ocupaţiei plătite (locurilor de muncă) pentru forţele apte şi calificate corespunzător...

Experiențe Naționale ale Mercantilismului

I. Introducere. Argument. În secolele XV-XVII predominau încă valorile religioase si conceptiile medievale ale primatului supranaturalului. În...

Sistemul Bancar European

Capitolul 1 Apariţia şi evoluţia sitemului bancar European 1.1 Scurt istoric Prǎbuşirea sistemului monetar internaţional de la Bretton Woods...

Ai nevoie de altceva?