Tipologia serviciilor în economia modernă

Tipologia serviciilor în economia modernă

După funcţia economică îndeplinită:

servicii de distribuţie (transport, comunicaţii, comerţ)

servicii de producţie (finanţe, asigurări, publicitate)

servicii sociale (sănătate, educaţie, apărare)

servicii personale (servicii casnice, hoteluri şi restaurante, reparaţii)

După forma de participare la formarea P.I.B.- ului :

servicii materiale

servicii nemateriale

servicii pure

servicii asociate bunurilor tangibile

După natura relaţiilor de piaţă :

- servicii market (marfă sau comerciale)

- servicii nonmarket (noncomerciale) serviciile publice, culturale sau furnizate de organizaţii non profit

După forma de proprietate (modul de organizare a prestatorilor de servicii) :

sectorul public: tribunale, spitale, poştă, agenţii de forţă de muncă, etc..

sectorul asociativ: organizaţii de ajutorare – asistenţă, biserici, muzee.

sectorul privat: companii aeriene, organizaţii financiar – bancare, de asigurări, etc..

După beneficiarul serviciilor :

servicii care afectează bunurile (transport, curăţătorii, reparaţii, întreţinere bunuri şi locuinţe);

servicii care afectează persoanele vizând condiţia fizică sau intelectuală a acestora (transport, comunicaţii, educaţie, sănătate, coafură, etc.);

servicii care influenţează atât condiţia bunurilor cât şi a persoanelor (servicii financiare sau cele asociate producţiei).

Beneficiarul mai poate fi:

individual;

colectiv.

În funcţie de localizarea geografică :

- intern

- extern

Acelaşi criteriu mai grupează serviciile în :

- prestaţii destinate consumului intermediar (producţie – agenţi economici);

- prestaţii destinate consumului final (destinate consumului direct al gospodarilor).

După baza de organizare a activităţii :

servicii bazate pe echipamente (stomatologie).

servicii bazate pe personal (psihiatrie).

După modul de implicare a clientului în realizarea serviciului :

servicii cu implicare activă a clientului.

servicii cu implicare pasivă a clientului.

PIAŢA SERVICIILOR

Conceptul şi caracteristicile pieţei serviciilor

Piaţa reprezintă un sistem de relaţii vânzare – cumpărare de bunuri şi servicii între părţi contractante, care pe de o parte sunt unite prin legături de afaceri, iar pe de altă parte se află în raporturi de forţă.

Piaţa serviciilor analizată ca o categorie economică este formată din cele două laturi corelative cererea-oferta,

Ea reprezintă sfera economică în care nevoile de consum apar sub forma cererii iar producţia sub forma ofertei.

Din confruntarea celor două laturi se finalizează tranzacţii prin intermediul actelor de vânzare-cumpărare.