Venit consum și investiții

2.1. Formele venitului la nivel macroeconomic

Venitul naţional (VN) este suma veniturilor obţinute de unităţile economice sau de factorii de producţie naţionali prin activităţile pe care le realizeaza după achitarea impozitelor şi taxelor indirecte.

Venitul national cunoaste mai multe forme, constituite prin mecanismele distribuirii si redistribuirii. VN calculat prin metoda însumării veniturilor cuprinde: salarii+profituri+rente +dobânzi nete si care sunt supuse impozitării directe.

Suma veniturilor care se creează la nivelul unei ec.nat., sau PINpf=(PIBpp+Sv.)-(A+Iin)

PINpf= Σ VANpf – metoda de productie sau metoda valorii adăugate

PINpp= Σ VANpf + Iin

VN(PNNpf)=PINpf+(VFIS-VFPS), unde

VFIS-VFPS= soldul veniturilor factorilor de productie în raport cu străinătatea (SVFS)

VN= PINpf ± SVFS

Metoda de calcul al venitului national prin însumarea veniturilor realizate de posesorii factorilor de productie participanti la activitatea de productie se numeste metoda repartitiei sau a însumării veniturilor

Dacă se corectează venitul national creat cu soldul transferurilor curente în raport cu străinătatea (STCS), se obtine venitul national disponibil (VND)

VND= VN ± STCS

VND este un venit net + A= venit brut disponibil (VBD)

Dacă din VND scădem elementele din venitul national care nu revin populatiei (contrib.ptr.asig.sociale; pensii, ajutoare, burse, alocatii, impozitul pe profit, etc.) si adăugăm veniturile populatiei care provin din transferuri obtinem Venitul personal al populatiei

2.2. Consumul si economiile

VD = C+ E ; ΔVD= ΔC + ΔE

Consumul (C) – este partea cea mai importantă a cheltuielilor agregate, concretizată în achizitionarea de către menaje a bunurilor si serviciilor de pe piată pentru satisfacerea nevoilor economice imediate

Economiile (E) – reprezintă excedentul de venit peste ceea ce este folosit pentru consumul curent, realizat de către gospodăriile casnice si de către firme.

C = VD- E; E = VD-C

Ansamblul economiilor realizate se transformă în investitii care sunt utilizate pentru sporirea productiei. Transformarea economiilor în bunuri de capital reprezintă un sacrificiu din partea populatiei pentru a se bucura de un consum viitor mai bun.

Parametrii economici

Rata medie a consumului sau înclinatia medie spre consum

¯c = C/VD, exprimă partea din venitul disponibil destinată consumului

C = ¯c ·VD – functia consumului exprimă relatia dintre cheltuielile agregate dorite pentru consum si nivelul venitului C =f(VD)

b) Rata marginală a consumului sau înclinatia marginală spre consum (c’) – arată cu cât sporeste consumul (ΔC) la cresterea cu o unitate a venitului disponibil (ΔVD), într-o anumită perioadă. Este o mărime pozitivă si subunitară

c’= ΔC/ ΔVD

Functia consumului: C= Ca + c’VD

Ca- consumul autonom reprezintă consumul determinat de alti factori decât venitul, cum sunt: averea, stocul de bunuri de folosintă îndelungată, rata anticipată a inflatiei, etc.

c) Rata medie a economiilor sau înclinatia medie spre economiii

¯e= E/VD, exprimă partea economiilor în totalul venitului disponibil

E= ¯e·VD, functia economisirii prezintă relatia dintre economiile agregate si venit E=f(VD)

d) Rata marginală a economiilor sau înclinatia marginală spre economisire (e΄), exprimă măsura în care sporesc economiile (ΔE) la cresterea cu o unitate a venitului dispinibil (ΔVD), într-o anumită perioadă. Este o mărime pozitivă si subunitară mai mică decât c΄

e΄= ΔE/ ΔVD

c΄ + e΄ = 1(100%)

Functia economiilor: E= - Ca + VD· e΄

Interdependenta dintre evolutia VD si rata medie a consumului

Functia economisirii

Factorii obiectivi si subiectivi ai consumului

Factorii obiectivi:

Nivelul si dinamica salariului, a venitului;

Modificarea asteptărilor, în ceea ce priveste raportul dintre cheltuielile de consum, în prezent si viitor;

Modificarea politicii fiscale;

Modificările neprevăzute ale preturilor diferitelor elemente de capital fix sau circulant;

Creditul de consum;

Anticipările consumatorilor cu privire la evolutia raporturilor dintre veniturile prezente si cele viitoare, dintre preturile curente si cele viitoare, dintre oferta actuală de bunuri de consum si cea viitoare

Factorii subiectivi

Dorinta oamenilor de a crea o rezervă bănească pentru situatii neprevăzute;

Constituirea de rezerve bănesti pentru asigurarea bătrânetii sau protejarea anumitor persoane;

Dorinta de a obtine dobânzi sau alte avantaje;

Instinctul de ridicare a standardului de viată al oamenilor;

Senzatia de independentă si de libertate de miscare;

Dorinta de a lăsa avere mostenitorilor;

Manifestarea, la unele persoane, a zgârceniei, prudentei, prevederea, setea de propăsire, independenta, calculul, mândria si avaritia

Legea psihologică fundamentală al lui J.M.Keynes

Când venitul se modifică, de regulă si în medie, oamenii înclină să-si modifice consumul în acelati sens, dar mai putin.

De exemplu: la o crestere a venitului disponibil ΔVD, are loc o crestere a consumului ΔC, dar: ΔVD> ΔC, a.î. Raportul ΔC/ ΔVD este pozitiv, dar subunitar.

Când consumul este superior venitului disponibil, apare fenomenul de dezeconomisire, cu economii negative.

2.3. Investitiile în economie

Investii- totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpărarea bunurilor de capital, în vederea sporirii avutiei societătii.

A) Investitia netă (In) –reprezintă partea din venitul disponibil cheltuită pentru formarea capitalului, adică pentru cresterea volumului capitalului fix si cresterea volumului stocurilor de capital circulant.

B) investitia de înlocuire – este reprezentată de cheltuiala făcută din amortizare (CCF) pentru înlocuirea bunurilor de capital fix scoase din functiune ca urmare a deprecierii lor.

Suma investitiilor nete (de dezvoltare) si a investitiilorde înlocuire formează Investitiile brute (Ib), ce contribuie la formarea brută a capitalului.

Ib=In + CCF (A)

Când suma Ib este mai mică decât volumul investitiilor de înlocuire, are loc o reducere a capitalului tehnic real, dezinvestitie

Mobiluri psihologice ale înclinatiei oamenilor spre economisire

Tendinta de a crea rezerve pentru situatii neprevăzute;

Instinctul de ase asigura pentru bătrânete;

Dorinta de a beneficia în viitor de dobânzi si sporuri de valoare;

Senzatia de independentă, libertatea în miscare si siguranta pe care o conferă o sumă economisită;

Crearea conditiilor pentru realizarea unor proiecte de afaceri în viitor;

Plăcerea si satisfactia de a lăsa avere mostenitorilor sau de a-si satisface pur si simplu zgârcenia, etc.

Decizia de a investii se bazează pe analiza comparată a unor indicatori economici

A) raportul dintre valoarea perzentă a venitului, ce urmează să fie obtinut din investitie si costul investitiei; decizia de a investi este favorabilă dacă Vp a venitului este ≥ cu mărimea costului investitiei, în sens invers investitia nu tb.realizată

Vp =Vn/(1+d)n, unde d-rata reală a dobânzii

Ex: dacă o investitie are un cost de 150mil.u.m., iar valoarea prezentă din calcul este de 145 mil.u.m., investitia nu trebuie să se facă.

B) raportul dintre rata venitului net actualizat si rata reală a dobânzii (dr=dn-Ri); RVN – se raportează profitul net actualizat cu costul investitiei

Atunci când RVN ≥ dr, investitia se poate realiza

De citit investitia si factorul q al lui TOBIN (pag.193)

2.4. Multiplicatorul ti acceleratorul

Principiul multiplicatorului – exprimă interactiunea care se formează între cresterea venitului si cresterea investisiilor, sub forma unui coefiecient de amplificare (k), ce arată de câte ori sporeste venitul la cresterea cu o unitate a invetitiilor

K= ΔVD/ΔI; ΔVD = k· ΔI, cu k > 1

K=1/1-c΄ = 1/e΄

Întelegerea procesului ce generează efectul de multiplicare a cresterii ventiului disponibil presupune analiza economică în termenii fluxului cheltuieli- venit.

Potrivit modelului de analiză cheltuieli-venit, orice cheltuială pe care o efectuează un subiect economic reprezintă pentru alt subiect economic un venit

Principiul acceleratorului exprimă efectul cresterii venitului asupra investitiilor. Astfel, dacă toate capacitătile de productie ar fi utilizate integral, o sporire a cererii de bunuri de consum generează o crestere de o mai mare amplitu dine a investitiilor în economie

a= It/Vt-Vt-1 = I/ ΔV; I=a· ΔV;, unde 0 < a < 1