Venitul, consumul și investițiile

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 10 în total
Cuvinte : 4057
Mărime: 38.21KB (arhivat)
Publicat de: Zaharia Iacob
Puncte necesare: 0

Extras din curs

7.1. FORME ALE VENITULUI MACROECONOMIC. VENITUL ŞI CONSUMUL

La nivelul economiei naţionale, veniturile obţinute de agenţii economici îmbracă diverse forme, rezultate prin mecanismul distribuirii şi al redistribuirii.

VENITUL NAŢIONAL determinat prin următoarele metode de calcul:

Venitul naţional net sau produsul naţional net exprimat în preţurile factorilor (PNNPF).

VNN (PNNPF) = PINPF + SVFS

SVFS = soldul veniturilor factorilor de producţie în raport cu străinătatea

Cei care au creat produsul total net într-o economie ( posesorii factorilor de producţie) vor beneficia de venituri (salariul, renta, profitul, dobânda netă) cu care să-şi satisfacă nevoile personale.

VNN = ∑ ( s+r+p+D netă)

Toate aceste venituri sunt supuse impozitării directe.

Venitul naţional disponibil: VND = VN ± STCS

STCS = soldul transferurilor curente în raport cu străinătatea

În funcţie de SCTS, VND poate fi mai mare sau mai mic decât VNN.

VND se foloseşte în calculele şi analizele privind veniturile populaţiei, consumul membrilor societăţii şi investiţiile.

VND este un venit net. Dacă la aceste se adaugă amortizarea se obţine venitul naţional drut disponibil.

Venitul personal al populaţiei (menajelor) - VPP - exprimă veniturile curente ale persoanelor, provenite dintr-o activitate, la care se adaugă transferurile de la guvern şi întreprinderi (gratificaţii, alocaţii, ajutor de boală, diferite compensaţii).

Venitul disponibil al populaţiei - VDP - reprezintă o parte a venitului personal din care s-au dedus impozitele pe veniturile personale plătite administraţiei centrale şi locale. VDP = VPP – IP

unde: VDP = venitul personal disponibil; VPP = venitul personal al populaţiei ; IP = impozite pe veniturile personale

Venitul personal disponibil este reprezentat de veniturile menajelor, care pot fi folosite pentru satisfacerea nevoilor personale sau pentru economisire. Mărimea sa are implicaţii deosebite asupra cererii finale de bunuri de consum şi bunuri investiţionale.

Venitul disponibil obţinut efectiv de posesorii factorilor de producţie este folosit pentru consum (C), iar partea care nu este consumată este reprezentată de economii (S).

VD = C + S

Consumul reprezintă partea din venitul disponibil cheltuită pentru cumpărări de bunuri materiale şi servicii care părăsesc sfera producţiei, destinate satisfacerii directe a trebuinţelor personale ale populaţiei şi/sau trebuinţelor generale de consum ale societăţii.

Consumul are o structură complexă, care poate fi analizată după mai multe criterii.

În funcţie de sursa de formare şi finanţare, consumul se împarte în consum public şi consum privat. Consumul privat exprimă valoarea la preţul pieţei a tuturor bunurilor şi serviciilor cumpărate sau primite sub formă de venituri în natură de către populaţie şi întreprinderi, cu scop nelucrativ pentru diverse servicii prestate. Consumul public cuprinde toate cheltuielile curente destinate cumpărării bunurilor materiale şi serviciilor de către administraţiile publice la toate nivelurile.

În raport de destinaţia produselor şi serviciilor care fac obiectul consumului, se disting consum de bunuri alimentare, consum de produse nealimentare şi consum de servicii.

Din punct de vedere al duratei consumului, deosebim consum de bunuri de folosinţă îndelungată şi consum de bunuri de folosinţă curentă.

Consumul, ca proces de utilizare a bunurilor şi serviciilor, are funcţii complexe şi de maximă importanţă atât în satisfacerea directă a trebuinţelor oamenilor, cât şi asupra producţiei, asupra gradului de folosire a factorilor de producţie, asupra echilibrului şi dinamismului economic. Consumul influenţează decisiv aportul muncii la crearea produsului naţional şi a venitului naţional.

Consumul personal reprezintă o componentă principală a calităţii vieţii, respectiv a nivelului de trai: volumul, structura, calitatea şi dinamica acestuia reflectă gradul de satisfacere a multiplelor trebuinţe ale populaţiei.

Indicatorul care reflectă nivelul mediu al consumului de bunuri materiale şi servicii este consumul pe locuitor (Cloc). Acesta se determină prin raportarea consumului total (C), pe grupe de produse şi produse principale dintr-o anumită perioadă, la numărul mediu al populaţiei unei ţări (Pt):

Mărimea consumului de bunuri materiale şi servicii pe individ, sociogrupuri şi pe totalul populaţiei se exprimă prin costul vieţii. Nivelul costului vieţii depinde de mărimea cheltuielilor curente efectuate într-o anumită perioadă de timp, de obicei un an, pentru procurarea de bunuri alimentare, nealimentare şi servicii necesare consumului populaţiei. Pentru cunoaşterea costului vieţii, a puterii de cumpărare a populaţiei şi a nivelului de trai se utilizează bugetele de familie.

Bugetul de familie reprezintă un sistem de evidenţă prin care se înregistrează sistematic şi cronologic, de obicei într-un an, veniturile după natura lor (din muncă, din surse bugetare etc) şi cheltuielile de consum după destinaţia lor (hrană, locuinţă, transport, sănătate, învăţământ, confort etc.).

Nivelul şi dinamica consumului depind de influenţa conjugată a numeroşi factori obiectivi şi subiectivi.

Factorii obiectivi sunt rezultatul condiţiilor pe care le generează viaţa economică şi, în principal, se referă la:

- nivelul şi dinamica salariului, a veniturilor în general. Consumul personal depinde de mărimea veniturilor nominale, în special, de mărimea venitului net personal;

- modificarea aşteptărilor în ceea ce priveşte raportul dintre cheltuielile de consum, în prezent şi viitor, determinată de schimbările în puterea de cumpărare a banilor sau de apariţia unor riscuri. În condiţiile scăderii puterii de cumpărare a banilor, deşi cheltuielile pentru consumul prezent cresc, consumul real se reduce. În condiţiile creşterii puterii de cumpărare a banilor, ca urmare a reducerii preţurilor de consum, consumul real prezent creşte, deoarece se poate cumpăra o cantitate mai mare de bunuri cu aceeaşi cheltuială bănească sau chiar mai mică.;

Preview document

Venitul, consumul și investițiile - Pagina 1
Venitul, consumul și investițiile - Pagina 2
Venitul, consumul și investițiile - Pagina 3
Venitul, consumul și investițiile - Pagina 4
Venitul, consumul și investițiile - Pagina 5
Venitul, consumul și investițiile - Pagina 6
Venitul, consumul și investițiile - Pagina 7
Venitul, consumul și investițiile - Pagina 8
Venitul, consumul și investițiile - Pagina 9

Conținut arhivă zip

  • Venitul, Consumul si Investitiile.doc

Alții au mai descărcat și

Venit, consum și investiții

1.1 Indicatorii economici si macroeconomici Indicatorii economici sunt instrumente de masurare a activitatii economice,concretizate in bunuri...

Economia comerțului

1.1.Definirea noţiunii de comerţ. 1.2.O succintă abordare istorică. 1.3.Funcţiile comerţului. 1.1. Definirea noţiunii de comerţ Unul din cele...

Diagnosticul și Strategiile Firmei

CAPITOLUL 1 ANALIZA DIAGNOSTIC – DOMENIU DE STUDIU ŞI ACTIVITATE PROFESIONALĂ ÎN CADRUL UNEI ÎNTREPRINDERI 1.1. Introducere în problematica...

Căi de Diversificare a Ofertei

CAP. 1. Înnoirea produselor si diversificarea ofertei de produse/servicii -bancare 1.1. Caracteristicile ofertei de produse/servicii bancare...

Cursuri Marketing

DEFINIŢII Conform Institutului de Marketing, marketingul este “procesul managerial responsabil de identificarea, anticiparea şi satisfacerea...

Prețuri și tarife

Tema 1: Conceptul, esenţa şi rolul preţurilor în economie 1.1 Abordarea conceptului de preţ în teoria economică 1.2 Funcţiile preţului 1.3...

Finanțele Întreprinderii

1.1. Esenţa şi rolul finanţelor întreprinderii Teoria financiară se împarte în 3 compartimente mari: 1. Finanţe publice – studiază modul de...

Ergonomie

OBIECTIVELE CAPITOLULUI: Prezentarea modului de apariţie şi dezvoltare a ştiinţei ergonomiei; Definirea ergonomiei, a obiectului ştiinţei,...

Te-ar putea interesa și

Venit, consum și investiții

1.1 Indicatorii economici si macroeconomici Indicatorii economici sunt instrumente de masurare a activitatii economice,concretizate in bunuri...

Teoria generală a folosirii mâinii de lucru, a dobânzii și a banilor

INTRODUCERE Autorul a intitulat aceastã carte “The general theory of employment , interest and money” (“Teoria generala a folosirii mậinii de...

Cererea și oferta agregată

1.Cererea agregată şi oferta agregată - noţiuni generale. Elementele cheie în analiza producţiei, inflaţiei, creşterii economice şi rolului...

Venit consum și investiții

2.1. Formele venitului la nivel macroeconomic Venitul naţional (VN) este suma veniturilor obţinute de unităţile economice sau de factorii de...

Macroeconomie

Capitolul 1 MACROECONOMIA. CONCEPTE DE BAZĂ ȘI POLITICI MACROECONOMICE 1.1. ABORDĂRI MACROECONOMICE Realitatea economică poate fi abordată prin...

Economie politică

CAPITOLUL I. INTRODUCERE ÎN MACROECONOMIE I.1. Macroeconomia. Probleme și politici macroeconomice În deceniile trei și patru ale secolului XX...

Macroeconomie

”Modul economic de gândire nu este numai o necesitate a economiştilor şi a oamenilor politici, ci a tuturor, a fiecărei persoane în parte.” Paul...

Bazele economiei

Noţiunea de economie şi apoi de ştiinţa economică a fost generalizată în lucrări de specialitate, pornind de la termenii greceşti: OIKOS = casă;...

Ai nevoie de altceva?