Fiziologie Generală

Curs
8.4/10 (10 voturi)
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 102 în total
Cuvinte : 58978
Mărime: 1.43MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Lector univ. Dr. Gabriela Raveica, Lector univ. Gheorghe Maxim

Cuprins

Cap.1. FUNCŢIILE DE NUTRIŢIE 6

1.1. SÂNGELE 6

1.1.1. Proprietăţile sângelui. 6

1.1.2. Componentele sângelui. 7

1.1.3. Grupele sangvine 11

1.1.4. Coagularea sângelui. 11

1.2. FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR 12

1.2.1. Fiziologia inimii. 12

1.2.2. Fiziologia sistemului vascular 17

1.2.3. Reglarea circulaţiei sângelui 20

1.3. FIZIOLOGIA RESPIRAŢIEI 22

1.3.1. Respiraţia externă. 22

1.3.2. Transportul gazelor în sânge 25

1.3.3. Respiraţia celulară (internă). 26

1.3.4. Reglarea respiraţiei 27

1.4. FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV 29

1.4.1. Digestia bucală 29

1.4.2. Digestia gastrică. 32

1.4.3. Digestia în intestinul subţire. 35

1.4.4. Digestia la nivelul intestinului gros 37

1.4.5. Absorbţia produşilor de digestie. 39

1.5. FIZIOLOGIA APARATULUI EXCRETOR 40

1.5.1. Formarea urinii. 40

1.5.2. Eliminarea urinii (micţiunea). 43

Rezumatul unităţii de curs 45

TEMA DE VERIFICARE Error! Bookmark not defined.

Cap.2. FUNCŢIILE DE RELAŢIE 46

2.1. FIZIOLOGIA SISTEMULUI MUSCULAR 46

2.1.1. Structura funcţională a muşchiului striat 46

2.1.2. Mecanismul biochimic al contracţiei musculare 47

2.1.3. Tipuri de unităţi motorii şi de fibre musculare. 49

2.1.4. Proprietăţile muşchilor. 50

2.1.5. Oboseala musculară. 56

2.2. FIZIOLOGIA GLANDELOR ENDOCRINE 57

2.2.1. Fiziologia hipofizei. 58

2.2.2. Fiziologia glandelor suprarenale. 61

2.2.3. Fiziologia glandei tiroide 63

2.2.4. Fiziologia glandelor paratiroide. 64

2.2.5. Fiziologia pancreasului endocrin 65

2.2.6. Fiziologia timusului. 66

2.2.7. Fiziologia epifizei 66

REZUMATUL CAPITOLULUI 67

BIBLIOGRAFIE 68

Cap.3. FUNCŢIA DE REPRODUCERE 69

3.1. FIZIOLOGIA APARATULUI REPRODUCĂTOR 69

3.1.1. Fiziologia aparatului genital feminin. 69

3.1.2. Fiziologia aparatului genital masculin. 73

3.2. FUNCŢIA DE REPRODUCERE LA OM 74

3.2.1. Celulele sexuale. 74

3.2.2. Geneza şi maturaţia elementelor sexuale. 75

3.2.3. Fecundarea. 75

3.2.4. Graviditatea 76

3.2.5. Naşterea. 76

BIBLIOGRAFIE 77

FIZIOLOGIE GENERALĂ – NOTE DE CURS

5

REZUMAT 76

Cap.4. EFECTELE EFORTULUI FIZIC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN 78

4.1. MODIFICĂRI DE EFORT ALE SÎNGELUI 78

4.1.1. Plasma sangvină. 78

4.1.2. Elementele figurate. 79

4.1.3. Proprietăţile sângelui. 79

4.2. MODIFICĂRILE CIRCULAŢIEI SANGVINE ÎN EFORTUL FIZIC 79

4.2.1. Modificările imediate. 80

4.2.2. Modificările tardive (de antrenament) 81

4.3. MODIFICĂRILE RESPIRAŢIEI ÎN EFORT. 82

4.3.1. Modificări imediate sau acute 83

4.3.2. Modificările tardive sau de antrenament 84

4.4. MODIFICĂRILE FUNCŢIILOR DIGESTIVE ÎN TIMPUL EFORTULUI. 85

4.4.1. Modificările proceselor secretorii şi enzimatice digestive în efortul fizic 85

4.4.2. Modificările motilităţii digestive în efortul fizic. 85

4.5. MODIFICĂRILE EXCREŢIEI ÎN EFORT 85

4.6. EFECTELE PRACTICĂRII EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI ASUPRA SISTEMULUI

NEUROENDOCRIN 87

4.6.1. Efectele efortului fizic asupra sistemului nervos. 87

4.6.2. Efectele efortului fizic asupra sistemului endocrin 89

4.7. INFLUENŢA EFORTULUI FIZIC ASUPRA MUSCULATURII SCHELETICE 90

BIBLIOGRAFIE 92

REZUMAT 91

Cap.5. BAZELE FIZIOLOGICE ALE RECUPERĂRII BOLNAVILOR CARDIOVASCULARI PRIN

ANTRENAMENT FIZIC 93

5.1. MECANISMELE EFECTELOR PROFILACTICE ŞI CURATIVE ALE ANTRENAMENTULUI FIZIC

ÎN BOLILE CARDIOVASCULARE 93

5.1.1. Cruţarea "muncii" inimii prin mărirea economiei funcţionale a aparatului locomotor 93

5.1.2. Micşorarea cantităţii de oxigen a miocardului. 93

5.1.3. Mărirea extracţiei de oxigen în musculatura scheletică. 95

5.1.4. Dezvoltarea circulaţiei colaterale. 95

5.1.5. Modificări ale coagulării 97

5.1.6. Modificări ale metabolismului lipidic 97

5.1.7. Modificări ale metabolismului glucidic. 97

5.2. RECUPAREA BOLNAVILOR DE CARDIOPATIE ISCHEMICĂ 97

5.2.1. Funcţia ventriculară a cordului ischemic 97

5.2.2. Efectele terapeutice ale exerciţiilor fizice în cardiopatia ischemică 99

5.3. RECUPERAREA BOLNAVILOR CU VALVULOPATII 100

5.3.1. Capacitatea de efort a cordului cu valvulopatii 100

5.3.2. Efectele antrenamentului fizic asupra cordului cu valvulopatii. 101

5.4. RECUPERAREA BOLNAVILOR CU HIPERTENSIUNE ARTERIALĂ. 102

5.4.1. Adaptarea la efort a bolnavilor cu hipertensiune arterială esenţială. 102

5.4.2. Particularităţi morfofuncţionale ale cordului la hipertensivi. 102

5.4.3. Efectele antrenamentului fizic în hipertensiunea arterială. 103

REZUMAT 104

BIBLIOGRAFIE 104

Extras din document

Cap.1.

FUNCŢIILE DE NUTRIŢIE

1.1. SÂNGELE

Sângele este un lichid vâscos care circulă în interiorul arborelui cardiovascular împreună cu

limfa şi lichidul interstiţial; sângele formează mediul intern al organismului. Ontognetic sângele se

dezvoltă din mezoderm iar din punct de vedere funcţional face parte din sistemul reticulo-endotelial

(o varietate de ţesut conjuctiv).

Între mediul intern şi celule există un schimb permanent de substanţă şi energie; substanţele

necesare menţinerii activităţii celulare (O2, glucide, acizi graşi, aminoacizi, vitamine etc.)

traversează continuu membrana celulară spre interior în timp ce produşii nefolositori sau toxici, care

rezultă din procesele catabolice (CO2, acizi nevolatili, amoniac etc.) sunt eliminaţi în lichidul

interstiţial.

Conţinutul lichidului interstiţial atât în factori nutritivi cât şi în produşi de catabolism se

menţine constant, datorită circulaţiei permanente a sângelui care aduce substanţele folositoare până

la intimitatea celulelor, refăcând mereu rezervele metabolice, iar de aici îndepărtează continuu

produşii de catabolism pe care îi transportă spre organele de eliminare.

1.1.1. Proprietăţile sângelui.

Volemia (masa sangvină). Cantitatea normală de sânge din organism exprimată în litri

constituie volumul sangvin şi reprezintă în medie 8% din greutatea corpului. Un bărbat adult de 70

kg are în medie 5 litri de sânge. În mod normal, în repaus, o parte din masa sangvină a corpului

(cca. 2 l) stagnează în organe de depozit (capilare din ficat, splină şi vene subcutanate), ce

reprezintă volumul sangvin de rezervă (stagnant). Restul de 3 l reprezintă volumul sangvin

circulant.

Raportul dintre volumul circulant şi volumul stagnant nu este fix, ci variază în funcţie de

condiţiile de existenţă; astfel, în timpul efortului fizic spre exemplu, cresc nevoile organismului în

O2 şi energie, creşte conţinutul mediu intern în cataboliţi acizi. Aceştia ajung cu sângele la nivelul

centrilor nervoşi, produc efecte stimulatorii asupra centrilor simpatici şi în consecinţă are loc

contracţia musculaturii netede din pereţii vaselor splenice, hepatice şi subcutanate, urmată de

evacuarea sângelui din aceste depozite şi creşterea volumului sangvin circulant.Se asigură astfel

aprovizionarea optimă cu oxigen şi energie a muşchilor.

Culoarea. Sângele are culoarea roşie datorită prezenţei hemoglobinei. Sângele arterial are

culoare roşu-deschis (datorită oxihemoglobinei) iar sângele venos are culoarea roşu închis (datorită

hemoglobinei reduse).

Densitatea. Sângele este mai greu decât apa, având greutatea specifică 1055, faţă de cea a

apei distilate care are valoarea 1000. Densitatea sângelui depinde de proporţia dintre componentele

sale şi în special de hematii şi proteine.

Vâscozitatea. Sângele este mai vâscos decât apa. Valoarea relativă a vâscozităţii sângelui

este 4,5, în raport cu vâscozitatea apei considerată 1. Vâscozitatea sângelui reprezintă proprietatea

de a adera la pereţii vasculari şi este în funcţie de numărul, forma şi dimensiunile hematiilor.

Vâscozitatea asigută scurgerea laminară (în straturi) a sângelui prin vase; creşterea vâscozităţii peste

anumite valori îngreunează circulaţia.

Presiunea osmotică. Toate moleculele dizolvate în plasmă produc o presiune foarte mare

(cca. 5000 mm Hg). Această presiune se manifestă ca o forţă de atracţie şi menţinere a apei în

interiorul arborelui circulator. Presiunea osmotică a proteinelor plasmei este de numai 25 mm Hg şi

se numeşte presiune coloidosmotică.

FIZIOLOGIE GENERALĂ – NOTE DE CURS

7

Deoarece presiunea osmotică a lichidelor interstiţiale este egală cu cea a plasmei, unica forţă

de atracţie a apei din interstiţii spre sânge o reprezintă presiunea coloidosmotică; ea joacă un rol

esenţial în schimburile de la nivelul capilarelor.

Reacţia sângelui se exprimă în unităţi pH, reprezentând logaritmul cu semn schimbat al

concentraţiei ionilor de hidrogen dintr-o soluţie apoasă. Când concentraţia ionilor de hidrogen (H+)

dintr-o soluţie este egală cu a ionilor hidroxil (HO-), soluţia este neutră iar pH-ul are valoarea 7.

Toate valorile mai mari de 7 reprezintă reacţia alcalină, iar mai mici de 7, reacţia acidă. În mod

constant pH-ul variază între 7,30 - 7,42 (media 7,35), cifrele mici găsindu-se la bătrâni iar cele mari

la copii. Menţinerea pH-ului în limitele de mai sus, limite necesare unei bune desfăşurări a

proceselor vitale se face prin mecanisme biologice, legate de activitatea plămânilor, rinichilor,

ficatului, pielii şi prin mecanisme fizico-chimice legate de existenţa sistemelor tampon din sânge.

Sistemele tampon intervin prompt în neutralizarea acizilor sau bazelor apărute în exces în

mediul intern; ele se consumă în timpul tamponării. Mecanismele biologice intervin mai târziu şi

duc atât la îndepartarea acizilor sau bazelor cât şi la refacerea sistemelor tampon.

Temperatura. La om şi la animalele cu sânge cald (homeoterme) temperatura sângelui este

de 370C. Sângele ce provine din vasele extremităţilor poate fi mai rece (25-300C), iar cel ce provine

din organele abdominale, mult mai cald (39-400C). În timpul circulaţiei temperatura sângelui se

uniformizează şi căldura este transportată din viscere spre tegumente unde are loc eliminarea

acesteia prin iradiere. Sângele astfel "răcit" se reîntoarce la organele profunde unde se reîncarcă cu

căldură şi ciclul se repetă.

1.1.2. Componentele sângelui.

Sângele are două componente: una celulară, elementele figurate ale sângelui (situate la

fundul eprubetei de culoare roşie-inchisă) şi alta coloidală, lichidă, plasma sangvină (situată

deasupra, de culoare slab gălbuie). Separarea celor două componente se face prin centrifugarea unei

eprubete de sânge incoagulabil timp de 15 min. la 3.000 t/min.

A.Elementele figurate ale sângelui.

Elementele figurate reprezintă 45% din volumul sangvin; această valoare poartă numele de

hematocrit. Hematocritul este raportul dintre volumul de plasmă şi cel al elementelor figurate (în

medie 55/45); el variază cu sexul (mai mic la femei), scade cu vârsta şi creşte la căldură deoarece

prin transpiraţie scade apa din sânge. Elementele figurate ale sângelui sunt: hematiile, leucocitele şi

trombocitele.

Preview document

Fiziologie Generală - Pagina 1
Fiziologie Generală - Pagina 2
Fiziologie Generală - Pagina 3
Fiziologie Generală - Pagina 4
Fiziologie Generală - Pagina 5
Fiziologie Generală - Pagina 6
Fiziologie Generală - Pagina 7
Fiziologie Generală - Pagina 8
Fiziologie Generală - Pagina 9
Fiziologie Generală - Pagina 10
Fiziologie Generală - Pagina 11
Fiziologie Generală - Pagina 12
Fiziologie Generală - Pagina 13
Fiziologie Generală - Pagina 14
Fiziologie Generală - Pagina 15
Fiziologie Generală - Pagina 16
Fiziologie Generală - Pagina 17
Fiziologie Generală - Pagina 18
Fiziologie Generală - Pagina 19
Fiziologie Generală - Pagina 20
Fiziologie Generală - Pagina 21
Fiziologie Generală - Pagina 22
Fiziologie Generală - Pagina 23
Fiziologie Generală - Pagina 24
Fiziologie Generală - Pagina 25
Fiziologie Generală - Pagina 26
Fiziologie Generală - Pagina 27
Fiziologie Generală - Pagina 28
Fiziologie Generală - Pagina 29
Fiziologie Generală - Pagina 30
Fiziologie Generală - Pagina 31
Fiziologie Generală - Pagina 32
Fiziologie Generală - Pagina 33
Fiziologie Generală - Pagina 34
Fiziologie Generală - Pagina 35
Fiziologie Generală - Pagina 36
Fiziologie Generală - Pagina 37
Fiziologie Generală - Pagina 38
Fiziologie Generală - Pagina 39
Fiziologie Generală - Pagina 40
Fiziologie Generală - Pagina 41
Fiziologie Generală - Pagina 42
Fiziologie Generală - Pagina 43
Fiziologie Generală - Pagina 44
Fiziologie Generală - Pagina 45
Fiziologie Generală - Pagina 46
Fiziologie Generală - Pagina 47
Fiziologie Generală - Pagina 48
Fiziologie Generală - Pagina 49
Fiziologie Generală - Pagina 50
Fiziologie Generală - Pagina 51
Fiziologie Generală - Pagina 52
Fiziologie Generală - Pagina 53
Fiziologie Generală - Pagina 54
Fiziologie Generală - Pagina 55
Fiziologie Generală - Pagina 56
Fiziologie Generală - Pagina 57
Fiziologie Generală - Pagina 58
Fiziologie Generală - Pagina 59
Fiziologie Generală - Pagina 60
Fiziologie Generală - Pagina 61
Fiziologie Generală - Pagina 62
Fiziologie Generală - Pagina 63
Fiziologie Generală - Pagina 64
Fiziologie Generală - Pagina 65
Fiziologie Generală - Pagina 66
Fiziologie Generală - Pagina 67
Fiziologie Generală - Pagina 68
Fiziologie Generală - Pagina 69
Fiziologie Generală - Pagina 70
Fiziologie Generală - Pagina 71
Fiziologie Generală - Pagina 72
Fiziologie Generală - Pagina 73
Fiziologie Generală - Pagina 74
Fiziologie Generală - Pagina 75
Fiziologie Generală - Pagina 76
Fiziologie Generală - Pagina 77
Fiziologie Generală - Pagina 78
Fiziologie Generală - Pagina 79
Fiziologie Generală - Pagina 80
Fiziologie Generală - Pagina 81
Fiziologie Generală - Pagina 82
Fiziologie Generală - Pagina 83
Fiziologie Generală - Pagina 84
Fiziologie Generală - Pagina 85
Fiziologie Generală - Pagina 86
Fiziologie Generală - Pagina 87
Fiziologie Generală - Pagina 88
Fiziologie Generală - Pagina 89
Fiziologie Generală - Pagina 90
Fiziologie Generală - Pagina 91
Fiziologie Generală - Pagina 92
Fiziologie Generală - Pagina 93
Fiziologie Generală - Pagina 94
Fiziologie Generală - Pagina 95
Fiziologie Generală - Pagina 96
Fiziologie Generală - Pagina 97
Fiziologie Generală - Pagina 98
Fiziologie Generală - Pagina 99
Fiziologie Generală - Pagina 100
Fiziologie Generală - Pagina 101
Fiziologie Generală - Pagina 102

Conținut arhivă zip

  • Fiziologie Generala.pdf

Alții au mai descărcat și

Dezvoltarea Calităților Motrice

CAPITOLUL I. ARGUMENTAREA TEORETICĂ I.1.Actualitatea şi importanţa studiului Importanţa temei cercetate se desprinde din faptul că artele...

Rolul Nutriției și a Exercițiului Fizic în Remodelarea Corporală la Vârsta Adultă

Introducere Nutriţia studiată din perspectiva alimentaţiei corecte a unui individ sănătos în perioade fiziologice şi de activitate reprezintă...

Dezvoltarea Calităților Motrice la Fotbaliști

CAPITOLUL I INTRODUCERE 1.1 Consideraţii generale Activităţile de educaţie fizică şi sport se precizează sub forme foarte variate, atât a...

Rolul și Locul Exercițiilor de Dezvoltare Fizică Generală în Cadrul Lecțiilor de Educație Fizică și Sport la Clasele IX-XII

CAPITOLUL I CONSIDERAŢII GENERALE Formarea omului modern presupune dezvoltarea lui din punct de vedere fizic, intelectual, etic, estetic, în...

Antrenament Sportiv Modern

CAPITOLUL I 1.1. Obiectul de studiu Încă din cele mai vechi timpuri, omul s-a întrecut cu animalele, aceasta pentru a-şi procura hrana, dar şi cu...

Parcursuri Aplicative

Parcursurile aplicative sunt o formă combinată de deprinderi motrice, caracterizate prin: diversitatea instalaţiilor, obiectelor dispuse într-o...

Mușchii coapsei și gluteii

I. INTRODUCERE Mușchiul reprezintă un țesut contractil de culoare roz-roșiatică format din celule musculare ce alcătuiesc corpul mușchiului la...

Oboseala și refacerea post-efort

Efortul Efortul este starea organismului opusă repausului în care se depășesc condițiile bazale prin mișcare, mai exact prin repetarea sistematică...

Te-ar putea interesa și

Apendicita Acută

CAPITOLUL I Motivatia lucrarii Am abordat aceasta tema deoarece lucrez în sectia de Chirurgie de 8 ani, am îngrijit si îngrijesc bolnavi operati...

Îngrijirea Pacientului cu Apendicită Acută

IV.ARGUMENT 1) SCOPUL PROIECTULUI ‘’ VIAŢA, ACEST DAR PREŢIOS, DUMNEZEIESC ESTE DESEORI CU ADEVĂRAT NUMAI ÎN MÂINILE ASISTENTEI. ‘’ FLORENCE...

Nursing în Traumatisme Renale

MOTIVAȚIA LUCRĂRII „Îngrijirea şi supravegherea bolnavului cu TRAUMATISME RENALE” Această lucrare are ca scop prezentarea, supravegherea şi...

Cercetări Privind Influența Monoculturilor Probiotice Asupra Calității Produselor Lactate Fermentate

Capitolul I 1.1 INTRODUCERE Produsele lactate fermentate (PLF) sunt extrem de populare în întreaga lume atât datorită caracteristicilor...

Cauzele icterului la nou-născuți

INTRODUCERE Icterul este un simptom des întâlnit la nou născuți, estimându-se că aproximativ 60% din nou născuții la termen și 80% din prematuri...

Îngrijirea Pacientului cu Rujeolă

I. ARGUMENT Rujeola este cunoscută încă din Antichitate, având de-a lungul vremurilor denumiri variate: pojar, cori, morbili sau rozeolă. Maladia...

Fermentația lactică

1. Generalitati: 1.1 Denumire Acidul 2-hidroxipropanoic, de asemenea cunoscut popular şi ca acid lactic, este un acid organic slab, care joacă un...

Sisteme Enzimatice

Scurt istoric Reactiile enzimatice au fost folosite din timpurile cele mai vechi pentru fabricarea vinului, a otetului, a berii si a branzei. O...

Ai nevoie de altceva?