Gimnastica în Sistemul Pedagogic

I. Gimnastica în sistemul pedagogic

a. Obiectul şi sarcinile gimnasticii

Ca sistem pedagogic de educaţie fizică gimnastica ocupă un rol principal şi este unul din mijloacele fundamentale de fortificare a sănătăţii, dezvoltare fizică, călire a organizmului şi formare a deprinderilor motrice necesare pentru viaţă.

Practica exerciţiilor de gimastică asigură posibilitatea, de a ne conduce corpul propriu în timp şi spaţiu, perfecţionarea calităţilor fizice (forţă, viteză, elasticitate), psihice (voinţă, curaj, insistenţă).

Cu ajutorul exerciţiilor de gimnastică aprobate ştiinţific, se soluţionează mai multe sarcini, care pot fi clasificate în trei grupe.

Prima grupă include sarcinile cu caracter de fortificare, care vor fi soluţionate la orice lecţie de gimnastică. Profesorul are drept scop antrenarea capacităţilor fincţionale ale organismului la elevi (sistemul nervos central, cardiovascular, respirator, muscular), călirea lui, succesiv, şi sistematic, ca să poată rezista la diferite boli.

Grupa a doua include include sarcinile cu caracter instructiv-pedagogic, însuşirea diferitelor deprinderi motrice, tehnicii complicate a exerciţiilor de gimnastică, perfecţionare măiestriei sportive şi obţinerea rezultatelor înalte, metodica de instruire, despre asigurare şi ajutor.

Din grupa a treia fac parte sarcinile cu caracter educativ. Cu ajutorul exerciţiilor de gimnastcă se dezvoltă toate calităţile fizice necesare omului: forţa, viteza, supleţea, abilitatea, rezistenţa. Soluţionînd aceste sarcini la lecţiile de gimnastică sistematic, se atinge scopul principal – pregătirea fizică multilaterală pentru munca creatoare.

b. Locul gimnasticii în sistemul pedagogic de educaţie fizică

Gimnastica, fiind un sport accesibil, este şi un bun remediu de fortificare a sănătăţii, una din cele mai răspîndite şi preferate ocupaţii soprtive.

Exerciţiile de gimnastică par prea simple şi accesibile, dar folosul de pe urma lor este foarte mare. Influenţa multilaterală şi binefăcătoare a gimnasticii va fi simţită numai dacă exerciţiile fizice se vor executa în mod organizat şi sistemat.

Mijloacele gimnasticii şi metodele de instruire, bazate pe rezultatele ultimelor investigaţii ştiinţifice, folosirea experienţei bogate de lucru asigură formarea personalităţii armonios dezvoltate în orice sferă.

c. Caracteristica grupelor principale de exerciţii de gimnastică

Principalele elemente ale gimnasticii sunt exerciţiile propriu zise. Majoritatea lor sunt elaborate, create conform posibilităţilor anatomice de mişcare ale corpului.

Exerciţiile de gimnastică se împart îm următoarele grupe:

1. Exerciţiile de front – diferite grupări, şi acţiuni comune sau independente ale participanţelor în formaţie, care contribuie la perfecţionarea acţiunilor coordonate şi disciplinei.

2. Exerciţiile de dezvoltare fizică generală catalizează dezvoltarea organismului, sporesc posibilităţile funcţionale ale lui, perfecţionează ţinuta corectă. Toate exerciţiile de dezvoltare fizică generală se împart în două grupe: exerciţii fără şi cu obiecte (mingi, bastoane, corzi, hantele, garouri)

3. Exerciţii libere (la sol) constau din diferite mişcări de braţe, trunchiuri, picioare, cap. Îl constituie diferite sărituri acrobatice poziţii stînd, răsturnări, exerciţii acrobatice şi de echilibru.

4. Exerciţii aplicate – mers, alergări, sărituri, căţărări, tîrîri, trecerea obstacolelor, transportarea greutăţilor.

5. Săriturile (în gimnastică) constituie un bun mijloc de dezvoltare a calităţilor fizice (dibăcia, detenţa, viteza) şi volitive (fermitatea, voinţa, perseverenţa, curajul).

6. Exerciţii la aparate de gimnastică (bară, paralele, cal cu mînere, inele, paralele inegale, bîrnă) – diverse poziţii şi mişcări de corp în sprijin divers.

7. Exerciţiile acrobatice sînt create, selectate special, pentru gimnastică, educă curajul, dibăcia, insistenţa, fermitatea şi orientarea în spaţiu.