Cuprins
CAPITOLUL I. GIMNASTICA – DISCIPLINĂ COMPONENTĂ A
SISTEMULUI DE EDUCAłIE FIZICĂ SI SPORT DIN ROMÂNIA .5
1.1. INTRODUCEREA GIMNASTICII ÎN SCOALĂ. 6
1.2. OBIECTIVELE GIMNASTICII ÎN SCOALĂ. 7
1.3. MIJLOACELE GIMNASTICII ÎN SCOALĂ. 7
1.4. RAMURILE GIMNASTICII ÎNTÂLNITE ÎN ANSAMBLUL ACTIVITĂłILOR DE EDUCAłIE FIZICĂ SI SPORT. 9
1.4.1. GIMNASTICA DE BAZĂ.9
1.4.2. GIMNASTICA DE PERFORMANłĂ.9
1.4.3. GIMNASTICA APLICATĂ LA ALTE DOMENII.12
CAPITOLUL II. GIMNASTICA ÎN PROGRAMA SCOLARĂ DE EDUCAłIE FIZICĂ DE LA CICLUL GIMNAZIAL.14
2.1. PREVEDERILE PROGRAMEI DE EDUCAłIE FIZICĂ LA CICLUL GIMNAZIAL.15
2.2. GIMNASTICA ÎN PROGRAMA DE EDUCAłIE FIZICĂ GIMNAZIALĂ . 16
2.3. PARTICULARITĂłI MORFO-FUNCłIONALE SI PSIHOLOGICE ALE COPIILOR DIN CICLUL GIMNAZIAL. 19
CAPITOLUL III. CONłINUTUL GIMNASTICII ÎN STRUCTURA LECłIILOR DE EDUCAłIE FIZICĂ.21
3.1. TIPOLOGIA LECłIILOR CU TEME DIN GIMNASTICĂ. 22
3.2. STRUCTURA LECłIEI CU TEME DIN GIMNASTICĂ. 23
3.3. MODELE DE PROIECTE DIDACTICE CU TEME DIN GIMNASTICĂ. 26
CAPITOLUL IV. METODOLOGIA ÎNVĂłĂRII SI CONSOLIDĂRII CONłINUTULUI MOTRIC SPECIFIC GIMNASTICII .47
4.1. METODE SI PROCEDEE SPECIFICE INSTRUIRII ÎN GIMNASTICĂ. 48
4.2. FORMAREA SI CONSOLIDAREA DEPRINDERILOR SPECIFICE GIMNASTICII . 51
4.2.1. FORMAREA REPREZENTĂRII MISCĂRILOR.51
4.2.2. ÎNVĂłAREA MISCĂRILOR.52
4.2.3. CORECTAREA GRESELILOR.52
4.2.4. FIXAREA SI CONSOLIDAREA DEPRINDERILOR.53
4.3. INSTALAłII UTILIZATE ÎN PROCESUL DE ÎNSUSIRE A DEPRINDERILOR ÎN GIMNASTICĂ. 54
CAPITOLUL V. PARTICULARITĂłI ALE PREDĂRII EXERCIłIILOR DE FRONT SI FORMAłII ÎN CICLUL GIMNAZIAL . 55
5.1. EXERCIłIILE DE FRONT SI FORMAłII – CARACTERISTICI, SISTEMATIZARE. 56
5.2. PARTICULARITĂłI ALE PREDĂRII EXERCIłIILOR DE FRONT SI FORMAłII ÎN CICLUL GIMNAZIAL . 58
CAPITOLUL VI. PARTICULARITĂłI ALE PREDĂRII EXERCIłIILOR DE DEZVOLTARE FIZICĂ GENERALĂ.60
6.1. EXERCIłIILE DE DEZVOLTARE FIZICĂ GENERALĂ - CARACTERISTICI, SISTEMATIZARE, MODELE. 61
6.1.1. EXERCIłII PENTRU EDUCAREA FORłEI.62
6.1.2. EXERCIłII PENTRU EDUCAREA MOBILITĂłII.66
6.1.3. EXERCIłII LIBERE (FĂRĂ OBIECTE).81
6.1.4. EXERCIłII CU PARTENER.85
6.1.5. EXERCIłII CU OBIECTE.87
6.1.6. EXERCIłII CU APARATE.95
6.2. PARTICULARITĂłI ALE PREDĂRII EXERCIłIILOR DE DEZVOLTARE GENERALĂ LA CICLUL GIMNAZIAL . 106
CAPITOLUL VII PARTICULARITĂłI ALE PREDĂRII EXERCIłIILOR APLICATIVE LA CICLUL GIMNAZIAL.110
7.1. EXERCIłII APICATIVE – CARACTERISTICI, SISTEMATIZARE, MODELE OPERAłIONALE . 111
7.1.1. EXERCIłII APLICATIVE SPECIFICE GIMNASTICII. 112
7.1.2. EXERCIłII APLICATIVE NESPECIFICE GIMNASTICII . 114
7.2. PARTICULARITĂłILE PREDĂRII EXERCIłIILOR APLICATIVE ÎN ÎNVĂłĂMÂNTUL GIMNAZIAL. 119
CAPITOLUL VIII. PARTICULARITĂłI ALE PREDĂRII EXERCIłIILOR ACROBATICE LA CICLUL GIMNAZIAL.121
8.1. EXERCIłII ACROBATICE – CARACTERISTICI, SISTEMATIZARE, FISE TEHNICO-METODICE, MODELE 122
8.1.1. EXERCIłII ACROBATICE LIBERE.123
8.1.2. EXERCIłII ACROBATICE CU PARTENER SI ÎN GRUP.145
8.1.3. EXERCIłII ACROBATICE LA APARATE SPECIALE.150
8.2. PARTICULARITĂłI ALE PREDĂRII EXERCIłIILOR ACROBATICE ÎN ÎNVĂłĂMÂNTUL GIMNAZIAL. 151
CAPITOLUL IX. PARTICULARITĂłI ALE PREDĂRII SĂRITURILOR CU SPRIJIN LA CICLUL GIMNAZIAL.154
9.1. SĂRITURILE CU SPRIJIN – CARACTERISTICI, SISTEMATIZARE. 155
9.2. PARTICULARITĂłI ALE PREDĂRII SĂRITURILOR CU SPRIJIN ÎN ÎNVĂłĂMÂNTUL GIMNAZIAL . 163
Extras din document
CAPITOLUL I. GIMNASTICA – DISCIPLINĂ
COMPONENTĂ A SISTEMULUI DE EDUCAłIE FIZICĂ SI SPORT DIN ROMÂNIA
Scopul unităŃii de curs
Formarea unei viziuni globale asupra problematicii gimnasticii în
învăŃământul gimnazial.
Obiective operaŃionale:
să identifice obiectivele si caracteristicile gimnasticii scolare la nivel
gimnazial;
să identifice ramurile, mijloacele si particularităŃile gimnasticii scolare
gimnaziale.
6
1.1. INTRODUCEREA GIMNASTICII ÎN SCOALĂ
Preocupări pentru introducerea gimnasticii în scoli au fost destul de frecvente
si timpurii. Astfel, în anul 1776, în timpul domnitorului Alexandru Ipsilanti,
regulamentul scolii domnesti de la Sf. Sava cuprindea instrucŃiuni asupra exerciŃiilor
corporale dar fără detalii. Aplicarea lor a fost însă sporadică.
Primul document în care apare cuvântul „gimnastică” este o cerere a
pastorului luteran Serai din 1830, adresată generalului Kieseleff prin care acesta
solicită înfiinŃarea unei scoli.
În 1832 sunt prevăzute în bugetul scolilor din łara Românească sume
necesare scolarizării a doi profesori de gimnastică de la Scoala Centrală din Craiova si
Sf. Sava din Bucuresti.
Cercetări mai recente arată existenŃa în scolile românesti din Transilvania a
unui „ludi magister” în anii 1836-1837 la Liceul Român din Beius.
În Moldova, Academia Mihăileană din Iasi a angajat în anul 1841 un profesor
de gimnastică italiană Luzzato.
Despre dezvoltarea gimnasticii la noi se poate vorbi după venirea profesorului
Gheorghe Moceanu (1831-1909) de la Cluj la Bucuresti. După anul 1862, timp de trei
decenii aceasta a activat pentru introducerea gimnasticii în scoală, în armată si pentru
înfiinŃarea societăŃilor de gimnastică.
Gheorghe Moceanu era adeptul lui Jahn si a scris singur sau în colaborare mai
multe manuale. Prima carte scrisă în 1839 se intitula „Carte de gimnastică” cu figuri si
text explicativ. A fost un pasionat al jocurilor populare a căror frumuseŃe a demonstrato
atât în Ńară cât si în străinătate. El a format si primii profesori care au funcŃionat
începând din anul 1876.
Legea instrucŃiei din 1864 introduce gimnastica si muzica vocală în liceu, dar
predarea era întâmplătoare din lipsa personalului pregătit.
Gimnastica devine obligatorie în scolile secundare în anul 1879 iar în anul
1893 prin reforma învăŃământului, Spiru Haret o introduce în scolile primare.
Programele prevedeau folosirea exerciŃiilor libere si la aparate.
Din îndemnul lui Spiru Haret în vacanŃa anului 1909-1910 are loc pentru
prima dată un curs oficial de gimnastică cu profesorii care erau deja în activitate.
Lupta sistemelor de gimnastică suedez si german pe plan internaŃional s-a
resimŃit si la noi mai ales în gimnastica scolară. Disputa celor doi protagonisti, prof.
Dumitru Ionescu adept al gimnasticii germane si prof. Ion Bucovineanu adept al
gimnasticii suedeze s-a finalizat prin oficializarea celui de-al doilea.
Legea învăŃământului secundar din anul 1928 schimbă termenul de gimnastică
folosit până atunci cu cel de educaŃie fizică si măreste numărul de ore săptămânal
afectat acestei discipline. Gimnastica este prezentă cu o pondere însemnată în toate
programele de educaŃie fizică.
1.2. OBIECTIVELE GIMNASTICII ÎN SCOALĂ
Datorită bogăŃiei de mijloace de care dispune, gimnastica în scoală urmăreste
realizarea următoarele obiective:
1. asigurarea dezvoltării corecte si armonioase a organismului în crestere;.
2. stimularea si îmbunătăŃirea funcŃiilor organismului uman, baza sănătăŃii si
a capacităŃii de efort;
3. educarea esteticii corporale si motrice prin formarea unei Ńinute corecte si
a expresivităŃii miscărilor;
4. dezvoltarea aptitudinilor motrice, în special a forŃei, supleŃei si
coordonării;
5. formarea deprinderilor si/sau priceperilor motrice specifice gimnasticii;
6. prevenirea si corectarea influenŃelor negative ale unor activităŃi
profesionale asupra organismului;
7. menŃinerea si dezvoltarea capacităŃii motrice la vârste înaintate;
8. formarea capacităŃii de practicare independentă a gimnasticii;.
9. formarea unor trăsături pozitive de personalitate ca: voinŃa, curajul,
perseverenŃa, stăpânirea de sine, disciplina constientă, răspunderea
personală.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Metodica Predarii Gimnasticii in Gimnaziu.pdf
Alții au mai descărcat și
CAPITOLUL I IMPORTANŢA ŞI ACTUALITATEA TEMEI 1.1. Importanţa introducerii unor căi şi mijloace de individualizare în etapa iniţială de pregatire...
INTRODUCERE Educaţia fizică şi sportul sunt activităţi complexe, complexitatea fiind determinată de conţinutul, structura, desfăşurarea şi...
(an şcolar 2004-2005) Şcoala nr. 6, Cl. a VII-a C Profesor : Stan Catalin Semestrul/luna/saptamana/nr de lectie Componentele tematice ale...
INTRODUCERE În urmǎ cu câtva timp sportul era socotit doar o distracţie pentru copii sau o modalitate de a-şi umple timpul liber pentru adulţii...
Fiinţa umană se găseşte în faţa pericolului organic şi funcţional al vieţii moderne cu acumulări de toxine, pradă durerilor de tot felul; maladii...
1. INTRODUCERE - ARGUMENT Gimnastica în zilele noastre se caracterizează printr-un arsenal bogat de exerciții, ale căror dificultate și...
I. Generalități I.1. Definiția capacităților motrice Calitățile motrice sunt caracteristici înăscute ale organismului uman, dezvoltându-se de la...
1. Scurt istoric Kinetoteapia profilactica sau terapeutica are la baza gimnastica medicala si are o istorie de foarte multi ani. În Egipt, China,...