Metodologia cercetării științifice

Curs
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 57 în total
Cuvinte : 23842
Mărime: 97.42KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Rață Elena
Facultatea de Educatie Fizica si Sport
Universitatea "Stefan cel Mare", Suceava

Extras din document

Principalele noțiuni privitoare la cercetarea științifică.

Știință

Prin știință înțelegem ansamblul sistematic de cunoștințe veridice despre natură, societate și gândire, reproducerea, reflectarea generalizată și abstractizată a realității.

Știința constituie factorul primordial al progresului. Prin studierea legilor obiective care guvernează fenomenele, știința urmărește să prevadă desfășurarea acestora.

În patrimoniul științei nu intră orice cunoștințe, ci numai cunoștințe esențiale, sistematizate, coerente din punct de vedere logic, certe și necontradictorii, verificate de practică. John Bernall (1901-1971, fizician englez consacrat și ca teoretician al științei), sublinia că, prin natura ei, știința trebuie să aibă și un caracter explorativ. Știința, ca formă specifică a conștiinței sociale, cuprinde un sistem de cunoștințe care ia naștere și se dezvoltă pe baza practicii social-istorice. Acest sistem reflectă adecvat legile obiective ale unui domeniu determinat al realității sub forma unor teorii în care se structurează logic noțiunile, categoriile, principiile în care se reflectă sintetic dezvoltarea cunoștințelor. știința lărgește necontenit posibilitățile de acțiune ale societății, punându-i la îndemână informații asupra unor fenomene și procese care păreau cunoscute sau care scăpaseră de multe ori sesizării directe.

Finalitatea practică este o notă definitorie a științei ca formă a conștiinței sociale. Din acest punct de vedere, știința reprezintă anumite analogii cu producția materială.

Știința, datorită specificului ei de a putea reflecta realitatea obiectivă, de a prelucra și generaliza un imens material faptic prin metode rațional-abstracte și datorită independenței sale relative, are posibilitatea de a juca un rol activ în soluționarea cerințelor practicii, în optimizarea continuă a rezolvărilor pe care le dă.

Caracteristicile științei

Caracteristica definitorie a științei este finalitatea ei practică în domeniul producției materiale și a schimbării relațiilor sociale.

Știința se caracterizează prin:

- unitate;

- generalitate;

- certitudine;

- obiectivitate;

- întemeiere metodică;

- dezvoltare progresivă.

Evident, numai în condițiile în care această disciplină întrunește niște caracteristici esențiale, poate fi considerată știință. J.D. Bernall consideră că știința poate fi considerată:

1) instituție;

2) metodă;

3) acumulare de cunoștințe transmise prin tradiție;

4) factor important în menținerea și dezvoltarea producției;

5) unul din cei mai puternici factori în formarea convingerilor și atitudinilor față de univers și om.

Majoritatea celor care se ocupă de filosofia, sociologia și psihologia științei sunt de acord în a considera știința ca un ansamblu de cunoștințe sistematice referitoare la un domeniu anumit, dobândite prin metode obiective, prin activitatea unor specialiști și care (cunoștințele) generalizate, exprimând legitățile domeniului sunt aplicate în practică servind progresul.

După N. Mărgineanu (1975) știința are trei caracteristici fundamentale:

1. Raționalitatea;

2. Obiectivitatea, prin care se înțelege corespondența dintre lume și imaginea ei în mintea noastră;

3. Completitudinea, caracteristică a etapei actuale a științei, în care pătrunde logica și matematica, pentru sistematizare și explicare.

La caracteristicile mai sus amintite se adaugă și cea de predicție, adică de construire a viitorului pe baza datelor existente.

Elementele care compun știința sunt [27]:

1. rezultatele;

2. ipotezele;

3. teoria;

4. teoria generală;

5. metodologia.

La acestea, M. Epuran (1992) adaugă și specialiștii și practica.

Clasificarea științelor

Astăzi științele se prezintă ca un sistem, mult mai omogen și mai bine structurat decât acum câteva decenii, datorită faptului că realitatea, viața, societatea sunt investigate multitalteral, nu numai de științe particulare, ci și de către științe interdisciplinare și transdisciplinare.

Aristot clasifică științele în teoretice (metafizica, fizica, matematică), practice (etica, științele economice, politica) și poetice muzica, poezia, arhitectura).

În Epoca Renașterii, F. Bacon clasifica: științe de observație și științe de experiment. Epoca modernă înregistrează numeroase clasificări datorate lui D’Alambert, Ampére, Stuart Mill, Spencer, ș.a.). Reține atenția ideea lui A. Comte de a stabili existența științelor fundamentale (matematica, inclusiv mecanica, astronomia, fizica, chimia, fiziologia și sociologia) alături de sistemul științelor practice sau aplicate; cele două sisteme sunt considerate ca absolut separate prin esența lor. Încercările de a stabili un criteriu unic pentru clasificarea științelor nu au dat satisfacție, datorită numărului foarte mare de științe, varietății fenomenelor pe care acestea le cercetează, precum și a faptului că științele însele sunt într-o continuă schimbare și proliferare. Între aceste încercări este și clasificarea propusă de Fr. Engels, care orânduiește științele după forma de mișcare a materiei: științe ale naturii, societății și gândirii.

Științele particulare subordonate sunt fizica cuantică, fizica moleculară, chimia anorganică, chimia organică, botanica, zoologia, fiziologia, economia politică, dreptul, estetica, etica, științele politice ș.a., care studiază laturi, aspecte particulare ale diverselor forme de mișcare din natură sau societate.

Bibliografie

- ALEXE, N.,Cercetarea științifică în domeniul educației-fizice. În: Educația Fizică și sport, nr.4 / 1991.

- ALEXE, N., Probleme actuale și de perspectivă ale cercetării științifice în domeniul educației fizice și sportului. În Educația fizică și sport, nr.2 / 1976.

- ANTONELLI, F., Metoda convorbirii psihologice a sportului, C.N.E.F.S., 1971.

- APOSTOL, P., Educația și pedagogia în perspectiva operațională, București, E.D.P., 1969,

- APOSTOL, P., Metodologia: modelarea acțiunii educaționale. În: Fundamente pedagogice, vol. II, (sub. red.): Tudoran, D.; Vaideanu, G., București, E.D.P., 1970.

- Bazele informaticii documentare, vol. I-II, Consiliul Național de Informare și Documentare, București, 1976.

- BERNAL, J.D., Știința în istoria societății, București, Editura Politică, 1964.

- BEVERIDGE, W.I., Arta cercetării științifice, București, Editura științifică, 1968.

- BROOKE, J.B., Psihologia sportului și studiul mișcărilor umane. Definirea domeniului profesional de specialitate și academic universitar. În: Epuran, M., (sub.red.), Psihologia și sportul contemporan, București, Editura Stadion, 1974.

- COLER, D., BUTOI, T, Testul în educație fizică și sport. În: Educație fizică și sport, nr. 10 / 1973.

- DONSKOI, D., Biomecanica, bazele tehnicii sportive. București, Editura Stadion, 1973.

- DRĂGAN, I., Locul anchetelor de opinie în investigația sociologică și psihologie socială. Col. Teorie și metodă în științele sociale, vol. 6, București, Editura Politică, 1968.

- EPURAN, M., Despre reprezentările mișcărilor în învățarea exercițiilor fizice. În: Revista de pedagogie, nr. 6, 1958.

- EPURAN, M., Psihologia educației fizice, București, Editura Sport-Turism, 1976.

- EPURAN, M., Metodologia cercetării activităților corporale, Vol. I și II, București, 1992.

- FLONTA, M., Problema acordului structurilor matematice cu datele experienței. În: Teorie și experiment, Vol. XIV, București, Editura Politică, 1971.

- GEORGESCU, ST., Epistemologie, București, E.D.P., 1978.

- HOFFMAN, O., Sisteme conceptuale operaționale în sociologie, București, Editura științifică și Enciclopedica, 1977.

- LĂZĂRESCU, G., Introducere în metoda de indexare coordonată, Academia R.S.R., Centrul de Documentare științifică, București, 1966.

- MAROLICARU, M., Abordarea sistematică în educația fizică, Cluj-Napoca, 1992.

- MĂRGINEANU, N., Psihologia logică și matematică, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1975.

- Mic dicționar enciclopedic, București, Editura științifică, 1986.

- MIHAILOV, A.I., și colab. Informatică documentară, București, Editura Științifică, 1970.

- MOSER, C.A., Metodele de anchetă în investigarea fenomenelor sociale, București, Editura științifică, 1967.

- POPA, C., Teoria cunoașterii în perspectivă semiotico-praxiologică asupra actului cunoașterii, București, Editura științifică, 1972.

- PIERON, M., Analyse del'enseignement des activités physiques. Liège. Université de Liège au Sort Tilman, 1980.

- RĂDUȚ, C., Morfometria specifică - instrument specific de pregătire și selecție în sport, În: Educație fizică și sport, nr.1 / 1981.

- RADU, I., Introducere în psihologia experimentală și statistică, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1967.

- ROKUSFALVY, P., Importanța concepției moderne de cercetare și practica psihologiei sportului. În: Epuran M., (sub.red.) Psihologia și sportul contemporan, București, Editura Stadion, 1974.

- ROȘCA, AL., Metodologie și tehnici experimentale în psihologie, București, Editura științifică, 1971.

- ROȘCA, MARIANA, Metode de psihodiagnostic. București, Editura

- Didactică și Pedagogică, 1972.

- SAVINOV, A.V., Legile logice ale gândirii, București, Editura științifică, 1961.

- SĂHLEANU, V., Etica cercetărilor științifice, București, Editura științifică, 1967.

Preview document

Metodologia cercetării științifice - Pagina 1
Metodologia cercetării științifice - Pagina 2
Metodologia cercetării științifice - Pagina 3
Metodologia cercetării științifice - Pagina 4
Metodologia cercetării științifice - Pagina 5
Metodologia cercetării științifice - Pagina 6
Metodologia cercetării științifice - Pagina 7
Metodologia cercetării științifice - Pagina 8
Metodologia cercetării științifice - Pagina 9
Metodologia cercetării științifice - Pagina 10
Metodologia cercetării științifice - Pagina 11
Metodologia cercetării științifice - Pagina 12
Metodologia cercetării științifice - Pagina 13
Metodologia cercetării științifice - Pagina 14
Metodologia cercetării științifice - Pagina 15
Metodologia cercetării științifice - Pagina 16
Metodologia cercetării științifice - Pagina 17
Metodologia cercetării științifice - Pagina 18
Metodologia cercetării științifice - Pagina 19
Metodologia cercetării științifice - Pagina 20
Metodologia cercetării științifice - Pagina 21
Metodologia cercetării științifice - Pagina 22
Metodologia cercetării științifice - Pagina 23
Metodologia cercetării științifice - Pagina 24
Metodologia cercetării științifice - Pagina 25
Metodologia cercetării științifice - Pagina 26
Metodologia cercetării științifice - Pagina 27
Metodologia cercetării științifice - Pagina 28
Metodologia cercetării științifice - Pagina 29
Metodologia cercetării științifice - Pagina 30
Metodologia cercetării științifice - Pagina 31
Metodologia cercetării științifice - Pagina 32
Metodologia cercetării științifice - Pagina 33
Metodologia cercetării științifice - Pagina 34
Metodologia cercetării științifice - Pagina 35
Metodologia cercetării științifice - Pagina 36
Metodologia cercetării științifice - Pagina 37
Metodologia cercetării științifice - Pagina 38
Metodologia cercetării științifice - Pagina 39
Metodologia cercetării științifice - Pagina 40
Metodologia cercetării științifice - Pagina 41
Metodologia cercetării științifice - Pagina 42
Metodologia cercetării științifice - Pagina 43
Metodologia cercetării științifice - Pagina 44
Metodologia cercetării științifice - Pagina 45
Metodologia cercetării științifice - Pagina 46
Metodologia cercetării științifice - Pagina 47
Metodologia cercetării științifice - Pagina 48
Metodologia cercetării științifice - Pagina 49
Metodologia cercetării științifice - Pagina 50
Metodologia cercetării științifice - Pagina 51
Metodologia cercetării științifice - Pagina 52
Metodologia cercetării științifice - Pagina 53
Metodologia cercetării științifice - Pagina 54
Metodologia cercetării științifice - Pagina 55
Metodologia cercetării științifice - Pagina 56
Metodologia cercetării științifice - Pagina 57

Conținut arhivă zip

  • Metodologia cercetarii stiintifice.doc

Alții au mai descărcat și

Metodologia Cercetarii - Fotbalul

Abstract Într-o eră dominată de tehnologie, sportul iși face din ce in ce mai greu simțită prezența in viața oamenilor de zi cu zi. Că e vorba de...

Metodica Predarii Gimnasticii in Gimnaziu

CAPITOLUL I. GIMNASTICA – DISCIPLINĂ COMPONENTĂ A SISTEMULUI DE EDUCAłIE FIZICĂ SI SPORT DIN ROMÂNIA Scopul unităŃii de curs  Formarea unei...

Formarea reprezentativei școlare

Organizarea si desfasurarea oricarui proces instructiv-educativ trebuie sa se realizeze pentru a avea o eficienta maxima, in concordanta cu anumite...

Geriatrie

Kinetoterapia afectiunilor varstei a III-a Cuvantul “geriatrie” provine din cuvintele: geron= batran si iateria= tratament. Geriatria este o...

Pedriatrie

Pediatria are ca obiect de studiu cresterea, dezvoltarea si patologia copilului de la nastere pana la varsta de 18 ani.Ca ramura a medicinii...

Biomecanică

Introducere Analiza mişcării în kinesiologie înregistrează în perioada actuală mari progrese. La datele de bază de ordin anatomic şi mecanic se...

Teoria Educatiei Fizice si Sportive

Stiinta este cel mai impresionant rezultat al rationalizarii umane. Ea nu se rezuma la generalizari si explorari inductive, ci merge mai departe...

Educația Fizică ca Activitate Socială

- Originea educatiei fizice si sportului - Esenta educatiei fizice si sportului - Functiile educatiei fizice si sportului - Idealul educatiei...

Ai nevoie de altceva?