Curs CTAE

Curs
7/10 (1 vot)
Domeniu: Electronică
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 84 în total
Cuvinte : 24964
Mărime: 4.78MB (arhivat)
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Mazare Alin
Curs prezentat la Universitatea Pitesti in anul universitar 2008-2009

Cuprins

  1. 1. Proiectarea PCB pentru sisteme de mare viteza 4
  2. 1.1 Obiectivele de studiat 4
  3. 1.2 Sisteme de distributie a puterii multistrat.4
  4. Condensatoare de decuplare.5
  5. Consideratii ale stratului pentru condensatoarele de decuplare..12
  6. 1.3 Asezarea straturilor.14
  7. Notiuni introductive despre straturi14
  8. Capacitatile unei palci de cablaj 15
  9. Ordinea straturilor 15
  10. Asezarea dungilor(stripe) 18
  11. 1.4 Gauri 19
  12. Modele de gauri..22
  13. 2. Linii de transmisie ideale.24
  14. 2.1 Obiectivele de studiat..24
  15. 2.2 Impedanta caracteristica..25
  16. Masurarea impedantei caracteristice.28
  17. Proiectarea impedantei caracteristice29
  18. 2.3 Viteza de propagare 32
  19. 2.4 Reflexii34
  20. Diagramele de salt 37
  21. 2.5 Compensarea impedantei45
  22. Sarcina terminala 45
  23. Sursa terminala 45
  24. Consumul de putere46
  25. Terminatia capacitativa 48
  26. Terminatia diferentiala 49
  27. Compensarea capacitive si inductive..50
  28. 3.Linii de transmisii reale53
  29. 3.1 Obiectivele de studiat.53
  30. 3.2 Ecuatiile telegrafiei 53
  31. 3.3 Regiuniile RC si LC 55
  32. Regiunea nod-element57
  33. Regiunea RC..59
  34. Regiunea LC..60
  35. 3.4 Efectul superficial(pielii) 62
  36. Rugozitatea suprafetei67
  37. Efectul de proximitate68
  38. 3.5 Pierderi dielectrice.69
  39. 3.6 Technici de compensare.72
  40. Pre-emfazarea transmitatorului..73
  41. Egalizarea receptorului 74
  42. 3.7 Semnale de rutare de-a lungul cailor.75
  43. 4. Degradarea calitatii semnalului 77
  44. 4.1 Obiectivele de studiat77
  45. 4.2 Perturbatia(crosstalk) in modelele nod-element 77
  46. 4.3 Perturbatia in capatul apropiat si incapatul indepartat 80
  47. 4.4 Perturbatia in gauri 83
  48. 4.5 Perturbatia in semnalele diferentiale 84

Extras din curs

CAPITOLUL 1

Proiectarea placilor de cablaj pentru sistemele de mare viteza

Acest capitol presupune ca cititorul este familiarizat cu componentele analogice pentru a analiza circuite simple, placi de cablaj de baza precum si circuite digitale. Scopul acestui capitol este de a creea o placa de cablaj care sa permita o buna calitate a semnalului cand se traseaza caile.

1.1 Obiectivele de studiat

Dupa citirea acestui capitol, o sa fi capabil sa executi urmatoarele sarcini:

• Priectarea sistemului de distributie a puterii pentru un cablaj(PCB) in scopul minimizarii zgomotului;

• Proiectarea straturilor unei placi de cablaj pentru semnale, putere si masa astfel incat sa creasca calitatea semnalului si sa se micsoreze zgomotul;

• Includerea unor structuri de test in PCB pentru a putea descoperi usor greselile din productie;

• Determinarea marimii ideale cailor pentru a minimize impactul asupra calitatii semnalului;

1.2 Sistemul de distribuitie a puterii multistrat

Sistemul de putere intr-un sistem digital trebuie sa ofere referinte de tensiune stabile pentru toate dispozitivele logice. Dispozitivele digitale sunt de regula foarte zgomotoase si introduc acel zgomot in sistemul de putere. Sursa de putere poate filtra o parte din acest zgomot la frecvente joase, dar dar la frecvente mari acest zgomot trebuie filtrat utilizand componente passive de pe placa.

Cel mai important concept al acestei sectiuni este Legea lui Ohm care se aplica inductoarelor(bobinelor). Bobinele sunt vazute ca scurtcircuit atata timp cat un curent neintrerupt trece prin ele. Pe masura ce curentul se schimba, bobinele se opun acestei schimbari. Rezultatul este o diferenta tensiune de-a lungul bobinei. Principala problema a puterii este aceea ca toate firele reale au o inductanta finita, dar mica. Aceasta inductanta nu conteaza intr-un circuit decat daca prin ea trece o cantitatea mare de curent alternativ.Intr-un semnal ac, curentul circula intr-o singura directie, iar apoi se schimba si circula in cealalta directie. Cu cat acest lucru se intampla mai des, cu atat tensiunea ce cade pe bobina va fi mai mare. Deasemenea , pe masura ce frecventa semnalului creste, cu atat firele normale se comporta ca niste bobine.

O sursa de alimentare este proiectata sa produca o tensiune specifica indiferent daca furnizeaza o cantitate mica de curent sau o cantitate mare de curent. Pe masura ce nevoia de curent creste , sursa de alimentare trebuie sa furnizeze un current mai mare pentru a mentine o tensiune stabila. Intr-un circuit digital tipic, nevoia de current se schimba proportional cu viteza de comutare a portilor. Astfel, la frecvente mari de operare, necesitatea de curent se schimba rapid. Aceasta creeaza o mare schimbare a curentului prin fire de la sursa de alimentare catre dispozitivele logice. Inductanta acestor fire devine o problema in mentinerea unei tensiuni stabile de-a lungul intregului circuit digital.Aceste fire includ tot metalul prin care circula curentul cum ar fi capetele chip-ului,pinii pachetului, traseele de pe placa de circuit, precum si cablurile catre sursa de alimetare. Aceasta inductanta parazita reprezinta nenorocirea tuturor sistemelor de distributie a puterii.

Intr-un circuit ideal, orice dispozitiv logic este alimentat cu o tensiune uniforma.Aceasta implica o impedanta nula prin firele de alimentare a acelor dispozitive. Intr-un circuit real, aceste fire au o impedanta finite care poate produce diferente de tensiune pe fiecare dispozitiv.Astfel, scopul proiectarii unui sistem de putere bun, este acela de a micsora impedanta pe calea de la sursa de alimentare catre fiecare poarta a unui circuit si apoi inapoi catre masa .Aceasta implica, deasemenea o impedanta mica pe traseul de la sursa catre masa.

Sursele de alimentare au o impedanta foarte mica; insa firele, cablurile si caile placii de circuit care se conecteaza la dispozitive logice nu au. Acest acblaj poarta numele de legare distribuita a alimentarii. Elementul rezistiv al unei impedante relativ mari poate fi compensat prin adaugarea unor fire de sens la capatul cablarii distribuite, pentru a realize o reactie catre sursa de alimentare. Alternativ, crescand dimensiunea acestor fire sau cai, va duce la descresterea rezistentei.

Inductanta in legarea distribuita a alimentarii nu poate fi compensata prin cresterea dimensiunii firelor sau prin implementarea unor fire de sens. Inductanta din firele de la sursa de alimentare catre placa de circuit va incetini raspunsul sursei de alimentare la schimbarile cererii de putere. Daca necesitatea de putere creste fara a furniza mai mult current catre placa de circuit, tensiunea vazuta la dispozitivele logice va creste. Dispozitivele logice tipice sunt capabile sa accepte numai o diferenta in tensiune de ±5%, asfel ca sursa de alimentare tot trebuie sa furnizeze nivele de tensiune stabile.

O prima solutie posibila este aceea de a reduce rata schimbarii cererii de current. Acest lucru se poate realize prin micsoraea frecventei ceasului sau a slew rate pentru dispozitivele logice;oricum, prin definitie circuitele de mare viteza opereaza deasupra a cativa kilohertzi facand ca aceasta optiune san u fie posibila. Solutia alternative este aceea de a utiliza condensatoare de decuplare pentru a furniza/stoca un extra current.

Condensatoare de decuplare

Condensatoarele de decuplare sunt condensatoare care conecteaza atat la sursa cat si la masa. Conectarea unor condensatoare de decuplare pe placa de circuit poate furniza energie in plus atunci cand sursa de alimentare nu poate raspunde rapid; insa, acestea nu constituie o sursa nelimitata de energie. Condensatoarele stocheaza energie datorita capacitatii lor( capacitate mare inseamna mai multa energie stocata). Cu o proiectare buna, condensatoarele vor fi capabile sa furnizeze aceasta energie in plus pana cand sursa de alimentare va putea compensa schimbarea. Condensatoarele pot opera deasemena si in sens invers: sa stocheze energie cand cererea de energie scade.

Condensatoarele de decuplare au o limitare semnificativa. Condensatoarele au o inductanta parazita si o rezistenta parazita in principal rezultata din terminale. Ca o regula, condensatoarele mari au o inductanta parazita mare. Acesta poate fi modelat ca un mic inductor ce se afla pe ambele parti ala condensatorului, darin mod normal acesti inductori sunt combinati in unul singur. Aceasta va limita rata la care curentul poate fi furnizat de catre condensator. Astfel, condensatoarele mari furnizeaza mai multa energie, dar cu o rata mica. Condensatoarele mici furnizeaza o energie mult mai mica, dar la o rata foarte rapida. Ca o consecinta a acestui fapt, condensatoarele de decuplare sunt aranjate pe o placa de circuit de la condensatoare de mare capacitate pana la condensatoare de mica capacitate.

Inductanta din terminalele condensatorului depinde de capsula(pachet). Un fir mai scurt are o inductanta mai mica, deci un terminal scurt va avea tot o inductanta mica. Astfel, pentru o anumita capacitate trebuie sa alegem cea mai mica capsula(sau cel mai mic pachet). Condensatoarele montate pe suprafata placii sunt cele mai mici condensatoare disponibile. Dintre acestea amintim pe cele cu valori ale capacitatii de 2.2µF pana la 0.01µF, de tipul X7R,X5R sau NP0, utilizate datorita inductantei lor foarte mici(usual mai mica de 2nH). Pentru valori mari ale capacitatii sunt utilizate condensatoarele electrolitice cu inductanta mica.

Terminalele unui condensator prezinta deasemenea si o rezistenta, dar care este foarte mica. Aceasta poarta numele de rezistenta serie efectiva(ESR) si poate fi modelata ca un resistor in serie cu un condensator. Aceasta rezistenta are valori de fractiuni de ohm.

Impedanta bobinelor si condensatoarelor are urmatoare forma:

Preview document

Curs CTAE - Pagina 1
Curs CTAE - Pagina 2
Curs CTAE - Pagina 3
Curs CTAE - Pagina 4
Curs CTAE - Pagina 5
Curs CTAE - Pagina 6
Curs CTAE - Pagina 7
Curs CTAE - Pagina 8
Curs CTAE - Pagina 9
Curs CTAE - Pagina 10
Curs CTAE - Pagina 11
Curs CTAE - Pagina 12
Curs CTAE - Pagina 13
Curs CTAE - Pagina 14
Curs CTAE - Pagina 15
Curs CTAE - Pagina 16
Curs CTAE - Pagina 17
Curs CTAE - Pagina 18
Curs CTAE - Pagina 19
Curs CTAE - Pagina 20
Curs CTAE - Pagina 21
Curs CTAE - Pagina 22
Curs CTAE - Pagina 23
Curs CTAE - Pagina 24
Curs CTAE - Pagina 25
Curs CTAE - Pagina 26
Curs CTAE - Pagina 27
Curs CTAE - Pagina 28
Curs CTAE - Pagina 29
Curs CTAE - Pagina 30
Curs CTAE - Pagina 31
Curs CTAE - Pagina 32
Curs CTAE - Pagina 33
Curs CTAE - Pagina 34
Curs CTAE - Pagina 35
Curs CTAE - Pagina 36
Curs CTAE - Pagina 37
Curs CTAE - Pagina 38
Curs CTAE - Pagina 39
Curs CTAE - Pagina 40
Curs CTAE - Pagina 41
Curs CTAE - Pagina 42
Curs CTAE - Pagina 43
Curs CTAE - Pagina 44
Curs CTAE - Pagina 45
Curs CTAE - Pagina 46
Curs CTAE - Pagina 47
Curs CTAE - Pagina 48
Curs CTAE - Pagina 49
Curs CTAE - Pagina 50
Curs CTAE - Pagina 51
Curs CTAE - Pagina 52
Curs CTAE - Pagina 53
Curs CTAE - Pagina 54
Curs CTAE - Pagina 55
Curs CTAE - Pagina 56
Curs CTAE - Pagina 57
Curs CTAE - Pagina 58
Curs CTAE - Pagina 59
Curs CTAE - Pagina 60
Curs CTAE - Pagina 61
Curs CTAE - Pagina 62
Curs CTAE - Pagina 63
Curs CTAE - Pagina 64
Curs CTAE - Pagina 65
Curs CTAE - Pagina 66
Curs CTAE - Pagina 67
Curs CTAE - Pagina 68
Curs CTAE - Pagina 69
Curs CTAE - Pagina 70
Curs CTAE - Pagina 71
Curs CTAE - Pagina 72
Curs CTAE - Pagina 73
Curs CTAE - Pagina 74
Curs CTAE - Pagina 75
Curs CTAE - Pagina 76
Curs CTAE - Pagina 77
Curs CTAE - Pagina 78
Curs CTAE - Pagina 79
Curs CTAE - Pagina 80
Curs CTAE - Pagina 81
Curs CTAE - Pagina 82
Curs CTAE - Pagina 83
Curs CTAE - Pagina 84

Conținut arhivă zip

  • Curs CTAE.doc

Alții au mai descărcat și

Comunicație radio pe 868 MHz

1.Tema proiectului Modul de laborator pentru studiul comunicatiei radio pe 868 MHz. Se va proiecta un modul de laborator pentru studiul unui...

Elemente Finite

Cap.1 GHIDURI ELECTROMAGNETICE 1.1. Ecuatii de baza Ecuatiile câmpului eletromagnetic utilizeaza de obicei sase marimi fizice. Acestea sunt: -...

Materiale și componente electronice

Materialele dielectrice se caracterizeaza prin stari de polarizatie electrica, care sunt stari de electrizare suplimentara si apar în prezenta...

Tehnici CAD în realizarea modulelor electronice

Semestrul - 1 2018 -2019 Proiectul propus reprezintă un sistem de control al temperaturii unei incinte termice pe baza datelor provenite de la un...

Te-ar putea interesa și

Îngrijirile acordate pacienților cu diagnosticul sarcină ectopică

Organele genitale ale femeii îndeplinesc functiunea de reproducere si sunt urmatoarele: Ovarele sunt cele doua glande sexuale care produc celulele...

Îngrijirile acordate paciențelor cu diagnosticul sarcină ectopică

SARCINA EXTRAUTERINA (SARCINA ECTOPICA) DEFINITIE Sarcina extrauterina este constituita prin nidarea si dezvoltarea oului în afara cavitatii...

Studiu de fezabilitate al unui proiect de investiții finanțat pe baza unui credit furnizor

Rolul investitiilor in economia de piata si evolutia acestora in ultimii ani Economia Romaniei a parcurs mai mult de noua ani de tranzitie de la...

Sarcina Extrauterină

MOTIVAŢIA LUCRĂRII Am ales să efectuez această lucrare deoarece am observat numărul mare de sarcini extrauterine la femei de vârstă fertilă. Am...

Managementul Mediului - SC Murfatlar SA

1. Scurta prezentare a SC MURFATLAR ROMANIA SA SC MURFATLAR ROMANIA SA cu sediul in strada Murfatlar, nr.1, oras Murfatlar ,judet Constanta, este...

Piețe de capital

In Dictionarul enciclopedic de psihologie (1997) imaginea de sine apare ca 'expresia concretizata a modului in care se vede o persoana oarecare sau...

Matricile Progresive Raven

SCURT ISTORIC AL TESTULUI Testul “Matricilor Progresive Standard” (MPS) elaborat de J.C. Raven in colaborare cu L.S. Penrose in 1938, revizuit in...

Contabilitatea financiară

1.Notiunea si componenta capitalului propriu Capitalul propriu-reprezinta marimea ramasa in activele # dupa scaderea datoriilor. In component...

Ai nevoie de altceva?