Electroacustică curs

Notiuni de acustica

Pentru crearea unor conditii optime in ceea ce priveste modalitatile de realizare a unui aparat

electroacustic si concomitent audierea unui program muzical sonor , conditii care sa determine calitatea Hi-Fi ,

este necesara initial cunoasterea unei serii de factori determinanti al acestui lucru. Modul in care sunt percepute

vibratiile sonore de catre sistemul auditiv uman, interdependenta intre ele si ulterior definirea unor parametri

caracteristici lor reprezinta puncte de plecare in vederea obtinerii in practica a unei auditii Hi-Fi. Se poate constata

cu usurinta ca o senzatie sonora depinde de caracteristicile si proprietatile sunetelor. Un sunet prea slab nu este

perceput decat de la o distanta mica , un sunet obisnuit este perceput este perceput daca se indeplinesc conditiile

ce privesc distanta pana la surasa sonora si continutul acesteia iar un sunet puternic provoaca neplaceri si chiar

dureri.De aici rezulta ca exista anumite limite de intensitate a unui program sonor, in afara carora auditia devine

imposibila. Un lucru asemanator se intampla in privinta inaltimii sunetelor. De exemplu un sunet de frecventa

foarte joasa ( trepidatii produse de un camion) sau un sunet de frecventa foarte înalta (ultrasunetele produse de

lilieci) nu sunt percepute de organul auditiv uman. Acest lucru se datoreaza faptului ca organul auditiv nu-si mai

exercita func ia

de traductor care realizeaza conversia impulsuri sonore---impulsuri nervoase. Putem remarca ca

urechea diferentiaza doua sunete in intensitate sau frecventa atunci cand diferentele relative se afla in anumite

limite. De exemplu putem face diferen a

intre un sunet emis la o putere de 1w fata de 4w , dar nu se mai poate

face diferenta intre 15w si 18w (nu mai este la fel de facila) de i diferen a

de putere este aceeasi in ambele cazuri.

In cazul audi iei

mai apar si alte aspecte care evidentiaza diferen a

intre sunete. Un sunet intens provoac

un efect

de masca asupra unuia mai slab. Din cele expuse mai sus se vede ca este necesar sa cunoastem toate

caracteristicile modului in care sunt percepute sunetele de catre organul auditiv uman pentru a putea realiza

reproducerea unui program sonor intr-o manera Hi-Fi.

Dupa efectuarea unor teste pe un numar mare de persoane cu varste si sex diferit ,normale din punct de vedere

auditiv ( sanatate perfecta si varste cuprinsa intre 18-35ani)s-au determinat statistic diagramele pragurilor de

auditie normala si diagrama pragului de auditie intolerabila. Astfel diagrame facute de diferiti acusticieni ca:

Fletcher si Munson (1933) , Churcher si King(1937) , Robinson si Dadson(1956) , Zwicker si Heinz(1957) sunt

foarte asemanatoare ceea ce a permis Comisiei Internationale de Acustica sa stabileasca un proiect de

recomandari ISO ( International Standard Organisation) difuzat in toate tarile si recunoscut ca universal valabil

S-au definit uratoarele caracteristici principale care privesc spectrul sonor audibil:

Aria de auditie

Sensibilitatea diferentiala de intensitate

Sensibilitatea diferentiala de frecventa

Nivele fizice

Nivele fiziologice

Efectul de masca intre grupele sonore

Durata sunetelor si intensitatea subiectiva de perceptie.]

Aria de auditie - reprezinta zona cuprinsa intre diagrama pragului la care este posibila auditia unui sunet si

diagrama pragului de auditie intolerabila, in functie