Electronica Digitala

Imagine preview
(9/10 din 15 voturi)

Acest curs prezinta Electronica Digitala.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 6 fisiere doc de 177 de pagini (in total).

Profesor: Vintila Filipescu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si cuprins iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Electronica

Cuprins

Cap. 1. Elemente de algebra booleeana 1
1.1. Functii logice elementare 2
1.2. Axiomele algebrei Boole 6
1.3. Regulile de calcul ale algebrei Boole 6
1.4. Exprimarea algebrica a functiilor booleene 8
1.4.1 Forme canonice 8
1.4.1.1. Forma canonica disjunctiva 8
1.4.1.2. Forma canonica conjunctiva 9
1.4.2. Forma elementara 9
1.4.3. Forma neelementara 10
1.5. Reprezentarea functiilor booleene cu ajutorul diagramelor VK 11
1.6. Minimizarea functiilor logice 14
1.6.1. Minimizarea cu ajutorul diagramelor VK 14
1.6.2. Minimizarea prin metoda analitica 19
1.6.3. Minimizarea functiilor incomplet definite 20
1.6.4. Concluzii 20
Cap. 2. Regimul de comutatie al dispozitivelor semiconductoare 22
2.1. Regimul de comutatie al diodei semiconductoare 22
2.2. Regimul de comutatie al tranzistorului bipolar 23
2.3. Regimul de comutatie al tranzistorului unipolar 29
2.4. Comparatie între tranzistorul unipolar si cel bipolar 32
2.5. Reprezentarea electrica a variabilelor booleene 33
Cap. 3. Circuite logice elementare 34
3.1. Circuite logice elementare cu componente discrete 34
3.1.1. Circuite logice elementare cu componente pasive 34
3.1.1.1. Circuitul logic SI (AND) pasiv 34
3.1.1.2. Circuitul logic SAU (OR) pasiv 35
3.1.2. Circuite logice elementare cu componente active 36
3.1.2.1. Circuitul logic NU (NOT) 37
3.1.2.2. Circuitul logic SI-NU (NAND) 37
3.1.2.3. Circuitul logic SAU-NU (NOR) 38
3.2. Circuite logice elementare integrate 38
3.2.1. Circuite logice integrate realizate în tehnologie bipolara 39
3.2.1.1. Circuite logice RTL 39
3.2.1.2. Circuite logice DTL 40
3.2.1.3. Familia TTL standard 40
3.2.1.3.1. Poarta NAND – TTL 40
3.2.1.3.2. Inversorul TTL 42
3.2.1.3.3. Poarta NOR – TTL 47
3.2.1.3.4. Caracteristicile statice ale familiei TTL standard 48
3.2.1.3.5. Parametrii familiei TTL standard 51
3.2.1.4. Subfamilia TTL rapida (HTTL) 55
3.2.1.4.1. Cresterea vitezei de lucru
prin cresterea puterii disipate pe poarta 55
3.2.1.4.2. Cresterea vitezei de lucru
prin introducerea montajului Darlington 55
3.2.1.4.3. Cresterea vitezei de lucru
prin introducerea rezistentei neliniare 57
3.2.1.5. Subfamilia TTL Schottky 59
3.2.1.6. Circuite logice cu colectorul în gol 59
3.2.1.7. Circuite logice cu 3 stari 64
3.2.1.8. Familia logica ECL 66
3.2.1.9. Circuite logice I2L 71
3.2.2 Circuite logice integrate realizate în tehnologie unipolara 73
3.2.2.1. Familia logica NMOS statica 74
3.2.2.1.1. Inversorul NMOS static 74
3.2.2.1.2. NAND-ul NMOS static 76
3.2.2.1.3. NOR-ul NMOS static 77
3.2.2.2. Poarta de transfer NMOS 78
3.2.2.3. Familia logica NMOS dinamica 79
3.2.2.3.1. Inversorul NMOS dinamic 79
3.2.2.3.2. NAND-ul NMOS dinamic 80
3.2.2.3.3. NOR-ul NMOS dinamic 80
3.2.2.4. Familia logica CMOS 81
3.2.2.4.1. Inversorul CMOS 81
3.2.2.4.2. NAND-ul CMOS 84
3.2.2.4.3. NOR-ul CMOS 85
3.2.2.4.4. Poarta de transfer CMOS 86
Cap. 4 Circuite logice combinationale 90
4.1. Analiza si sinteza circuitelor logice combinationale 91
4.1.1. Analiza circuitelor logice combinationale 91
4.1.2. Sinteza circuitelor logice combinationale 92
4.2. Detectorul de paritate 94
4.2.1. Detectorul de paritate impara cu 4 variabile de intrare 95
4.2.2. Detectorul de paritate comandat 96
4.3. Multiplexoare 98

Extras din document

CAPITOLUL 1

Elemente de algebra booleeana

Algebra Boole a fost conceputa de catre matematicianul englez George Boole (1815 ¸ 1864) ca o metoda simbolica de tratare a functiilor logicii formale. Abia în 1938, Claude Shannon avea sa o utilizeze pentru prima oara la analiza circuitelor de comutatie.

Algebra Boole, cunoscuta si sub denumirea de Algebra logica sau Calculul propozitional, opereaza cu propozitii despre care se poate afirma ca sunt adevarate sau false. Fiecarei propozitii i se poate asocia o variabila (numita variabila logica sau binara) care ia valoarea 1 când propozitia este adevarata si 0 când propozitia este falsa.

Exemple:

Fie un întrerupator X caruia îi asociem variabila x, fig. 1.1 a.

a) b)

Fig. 1.1. Explicativa pentru propozitiile simple

a) întrerupatorul X este (nu este) actionat

b) bobina releului Y este (nu este) excitata

Propozitia "Întrerupatorul X este actionat" poate fi adevarata (x=1) sau falsa (x=0).

Similar, pentru bobina de releu Y, fig. 1.1 b, se poate construi propozitia "Bobina Y este excitata", propozitie care poate fi adevarata (y=1) sau falsa (y=0).

Propozitiile pot fi simple (cazul exemplelor anterioare) sau compuse.

Propozitiile compuse sunt cele a caror valoare de adevar depinde de valoarea de adevar a propozitiilor simple din care se compun si de tipul legaturilor logice dintre acestea.

Legaturile logice (operatiile) de baza sunt prezentate în tab. 1.1.

Se observa ca denumirile si simbolurile operatiilor logice difera de la un domeniu la altul. În cele ce urmeaza, vom utiliza aproape exclusiv notatiile din matematica.

Tab. 1.1. Denumirea si simbolizarea operatiilor de baza

Matematica Logica Tehnica

Prima lege de compozitie

(suma logica)

x1+ x2

Disjunctie

x1Ú x2

SAU (OR)

x1Ú x2

A doua lege de compozitie

(produsul logic)

x1× x2 Conjunctie

x1Ù x2 SI (AND)

x1× x2

Elementul invers

Negatie

ù x NU (NOT)

Propozitia compusa poarta numele de functie logica sau functie binara si ia valoarea logica 1 când este adevarata si 0 când este falsa.

Functia logica este complet definita cu ajutorul unui tabel finit (tabel de adevar) având în primele coloane valorile logice ale propozitiilor simple (considerate independente) si în ultima coloana - valorile logice ale functiei, obtinute prin aplicarea operatiilor logice asupra valorilor logice corespunzatoare ale propozitiilor simple.

1.1. Functii logice elementare

Pornind de la expresia generala a unei functii de n variabile binare,

y = f (x1, x2, ..., xn), (1.1)

observam ca numarul total de termeni care se pot construi cu ajutorul celor n variabile binare este m = 2n, iar numarul total de functii care rezulta combinând între ei cei m termeni este:

(1.2)

Particularizând relatiile (1.2) pentru n = 0, 1 si 2 variabile, obtinem:

- pentru n = 0, Nf0 = 2 functii si anume y1 = 0 si y2 = 1;

- pentru n = 1, deci y = f (x), Nf1 = 4 functii si anume y1 = 0, y2 = 1, y3 = x, y4 = ;

- pentru n = 2, deci y = f (x1, x2), se obtin Nf2 = 16 functii pe care le prezentam în tabelul 1.2.

Desi tabelul 1.2 este sugestiv prin el însusi, prezentam în continuare unele observatii si comentarii utile:

- ordinea x2x1 a variabilelor din tabelele de adevar decurge din modul de scriere binara a unui numar zecimal:

(N)zec. = 2n-1xn + 2n-2xn-1 + ... + 21x2 + 20x1 = (xnxn-1 ... x2x1)bin., (1.3)

unde xn este - dupa cum se observa - bitul cel mai semnificativ, iar x1 - bitul cel mai putin semnificativ.

Fisiere in arhiva (6):

  • Electronica Digitala
    • Capitolul 1.doc
    • Capitolul 2.doc
    • Capitolul 3.doc
    • Capitolul 4.doc
    • Capitolul 5.doc
    • Cuprins.doc

Alte informatii

Cursul de electronica digitala din anul 3 la Facultatea de Electromecanica din Craiova, semestrul 1. Inca nu am sustinut examenul