Mașini electrice

Transformatorul electric

Construcție, principiu de funcționare

TRAFO: definiție & clasificare

Transformatorul electric este un echipament static, fără componente în mișcare, alcătuit în mod uzual din două circuite electrice, primar și secundar, cuplate magnetic, care are rolul de a modifica valorile parametrilor puterii electrice de curent alternativ din primar (de obicei, tensiunea și curentul), la alte valori în circuitul secundar, păstrând nemodificată frecvența.

Există și tipuri speciale de transformatoare care pot modifica și alți parametri ai puterii electrice în afară de tensiune și curent, cum ar fi numărul de faze sau defazajul (dintre tensiunea primară și secundară).

Datorită randamentelor mari, puterea electrică aparentă absorbită în primar se regăsește aproape integral la bornele secundare S1≈S2.

TRAFO: definiție & clasificare

După numărul de faze sunt: trafo monofazate și trifazate. Trafo monofazat este cel mai simplu transformator care are o înfășurare primară și una secundară. Transformatorul trifazat este cel mai folosit în sistemul de distribuție a energiei electrice de la producător la consumator și poate fi considerat ca fiind compus din trei transformatoare monofazate, câte unul pentru fiecare fază.

După destinație: transformatoare de putere - utilizate în sistemul de transport și distribuție a energiei electrice pentru conectarea generatoarelor din centralele electrice la rețelele de înaltă tensiune, a rețelelor de înaltă tensiune între ele; transformatoare speciale - sunt dedicate anumitor tipuri de aplicații și au elemente constructive și parametri funcționali specifici.

Clasificarea TRAFO

Trafo speciale: transformatoarele de măsură - transformator de tensiune, transformator de curent; transformatorul de sudură - are caracteristica tensiunii din secundar în funcție de curentul debitat foarte căzătoare; transformatoarele pentru schimbarea numărului de faze - sunt transformatoare care au un număr diferit de faze în primar și secundar (transformatorul Scott care realizează transformarea de la două la trei faze, sau invers);

Autotransformatorul - este un transformator de construcție specială cu o singură înfășurare. Două dintre bornele autotransformatorului sunt conectate la capetele înfășurării, iar celelalte două borne se conectează una la un capăt al înfășurării și cealaltă la un cursor de tip contact alunecător ce se deplasează în lungul înfășurării. Această construcție permite reglajul tensiunii secundare, în general într-un interval cuprins între 10% și 50% din tensiunea de alimentare.

Clasificarea TRAFO

Autotransformatorul are avantajul de a fi mai compact și de a oferi o tensiune reglabilă; față de transformatorul clasic, nu realizează separare galvanică între primar și secundar.

După modul de răcire, transformatoarele sunt uscate - răcirea fiind asigurată prin circulația aerului, și în ulei - aceste transformatoare fiind imersate într-o cuvă cu ulei care are atât rolul de agent de răcire cât și de izolator electric.

Un transformator poate fi ridicător sau coborâtor, după cum tensiunea din secundar este mai mare, respectiv mai mică decât tensiunea din primar. În teorie - trafo este bidirecțional.