Numărătoare Binare Asincrone

1. INTRODUCERE

Sistemele de radiocomunicaţii sunt sisteme care multă vreme au fost

prin excelenţă, sisteme analogice. Deşi, încă de la începuturile radiocomunicaţiilor, se poate vorbi de reprezentarea digitală a informaţiei, prin utilizarea transmisiilor telegrafice în cod Morse, totuşi prelucrarea semnalelor radio a fost până nu de mult un domeniu exclusiv analogic.

Utilizarea teleimprimatoarelor, apoi a sintetizoarelor de frecvenţă, a

deschis un câmp tot mai larg de aplicare pentru circuitele digitale în echipamentele de radiocomunicaţii. A urmat apoi digitalizarea elementelor de

control a echipamentelor, mai întâi utilizându-se logică cablată şi apoi logică programată (microcalculatoare). Asistăm astăzi, odată cu dezvoltarea

vitezei şi specializării circuitelor integrate numerice, la o penetraţie tot

mai profundă a acestora în însăşi zonele de prelucrare a semnalelor radio,

care până nu demult erau exclusiv analogice.

În lucrarea de faţă, se face o prezentare generală a circuitelor numerice şi a unor aplicaţii importante, în echipamentele de radiocomunicaţii moderne.

1.1. FUNCŢII LOGICE

Modul de lucru al circuitelor digitale este studiat cu ajutorul algebrei

Boole (introdusă de George Boole în jurul anului 1850 şi aplicată de

Claude Shannon în 1938 la funcţiile logice binare). Această algebră operează cu sistemul de numeraţie binar, simbolurile folosite fiind 0 şi 1

Variabilele logice pot lua una din cele două valori (0 sau 1), iar operatorii

fundamentali sunt ŞI, SAU şi NU. în definirea operatorilor logici vom

nota cu X, Y, Z variabilele logice.

— Operatorul logic ŞI (notat cu - semn care uneori poate lipsi) se

scrie X•Y=Z şi semnifică: dacă X=1 ŞI Y=1 atunci Z=1;

altfel Z=0

— Operatorul logic SAU (notat cu +) se scrie X+Y=Z şi semnifică:

dacă X=1 SAU Y=1 atunci Z=1; altfel Z=0

— Operatorul logic NU (notat cu o bară deasupra variabilei căreia

i se aplică) se scrie =Y. Dacă X=1 atunci Y=0; altfel Y=1.

Aceşti operatori logici se utilizează în schemele logice, sub forma

simbolurilor grafice date în figura 1.1. Simbolurile din figura 1.1a şi

1.1b se mai numesc porţi logice ŞI respectiv SAU iar simbolul din figura

1.1c se numeşte inversor. De menţionat că porţile pot avea şi mai mult

de două intrări.

Pornind de la definiţiile de mai sus s-au dedus teoremele algebrei

Boole date în tabelul 1.1.

Fig. 1.1. Principalele porţi logice.

Cu ajutorul operatorilor ŞI, SAU şi NU se obţin funcţiile logice binare care au domeniul de definiţie şi al valorilor mulţimea {0,1}. Circuitele pentru care expresia funcţiei logice depinde numai de variabilele de

intrare se numesc circuite combinaţionale.

Pentru studiul acestui tip de funcţii logice se folosesc tabelele de adevăr, care cuprind toate combinaţiile posibile ale variabilelor componente.