Numărătoare Binare Sincrone

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Electronică
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 48 în total
Cuvinte : 9020
Mărime: 719.77KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Gresanu Sorin-Vasile

Cuprins

CUPRINS

Argument pag.3

Funcţii Logice pag.5

Elemente de bază ale circuitelor logice pag.9

Cap.1-Circuite Basculante Bistabile-CBB pag.17

CBB de tip S-R pag.18

CBB de tip J-K pag.23

CBB de tip D pag.26

Cap.2-Numărătoare pag.28

Cap.3-Numărătoare binare sincrone pag.41

Bibliografie pag.48

Extras din document

1.Circuite numerice în radiocomunicaţii

1.1. FUNCŢII LOGICE

Modul de lucru al circuitelor digitale este studiat cu ajutorul algebrei

Boole (introdusă de George Boole în jurul anului 1850 şi aplicată de

Claude Shannon în 1938 la funcţiile logice binare). Această algebră operează cu sistemul de numeraţie binar, simbolurile folosite fiind 0 şi 1

Variabilele logice pot lua una din cele două valori (0 sau 1), iar operatorii

fundamentali sunt ŞI, SAU şi NU. în definirea operatorilor logici vom

nota cu X, Y, Z variabilele logice.

— Operatorul logic ŞI (notat cu - semn care uneori poate lipsi) se

scrie X•Y=Z şi semnifică: dacă X=1 ŞI Y=1 atunci Z=1;

altfel Z=0

— Operatorul logic SAU (notat cu +) se scrie X+Y=Z şi semnifică:

dacă X=1 SAU Y=1 atunci Z=1; altfel Z=0

— Operatorul logic NU (notat cu o bară deasupra variabilei căreia

i se aplică) se scrie =Y. Dacă X=1 atunci Y=0; altfel Y=1.

Aceşti operatori logici se utilizează în schemele logice, sub forma

simbolurilor grafice date în figura 1. Simbolurile din figura 1a şi

1b se mai numesc porţi logice ŞI respectiv SAU iar simbolul din figura

1c se numeşte inversor. De menţionat că porţile pot avea şi mai mult

de două intrări.

Pornind de la definiţiile de mai sus s-au dedus teoremele algebrei

Boole date în tabelul 1.

Fig. 1. Principalele porţi logice.

Cu ajutorul operatorilor ŞI, SAU şi NU se obţin funcţiile logice binare care au domeniul de definiţie şi al valorilor mulţimea {0,1}. Circuitele pentru care expresia funcţiei logice depinde numai de variabilele de

intrare se numesc circuite combinaţionale.

Pentru studiul acestui tip de funcţii logice se folosesc tabelele de adevăr, care cuprind toate combinaţiile posibile ale variabilelor componente. De exemplu, în figura 2 se dă expresia unei funcţii logice, reprezentarea grafică şi tabela de adevăr.

Combinaţiile de variabile în stare normală sau negată care dau, în

tabela de adevăr, valoarea 1 pentru funcţia logică se numesc mintermeni.

Expresia funcţiei logice, sub forma canonică disjunctivă, se obţine aplicând operatorul SAU acestor mintermeni. Pentru exemplul din figura 2

rezultă expresia funcţiei logice:

F=X + Z+X Z+ YZ+ZYZ (1)

Teoremele algebrei Boole Tabelul 1

Trecerea de la această expresie, la expresia mai simplă din figura

2 se face prin simplificarea funcţiei.

În practica proiectării circuitelor digitale combinaţionale se porneşte

de la tabela de adevăr (dictată de datele de proiectare), se deduce expresia funcţiei logice, se simplifică această expresie şi se organizează sub o

formă care permite implementarea cu circuite integrate.

Preview document

Numărătoare Binare Sincrone - Pagina 1
Numărătoare Binare Sincrone - Pagina 2
Numărătoare Binare Sincrone - Pagina 3
Numărătoare Binare Sincrone - Pagina 4
Numărătoare Binare Sincrone - Pagina 5
Numărătoare Binare Sincrone - Pagina 6
Numărătoare Binare Sincrone - Pagina 7
Numărătoare Binare Sincrone - Pagina 8
Numărătoare Binare Sincrone - Pagina 9
Numărătoare Binare Sincrone - Pagina 10
Numărătoare Binare Sincrone - Pagina 11
Numărătoare Binare Sincrone - Pagina 12
Numărătoare Binare Sincrone - Pagina 13
Numărătoare Binare Sincrone - Pagina 14
Numărătoare Binare Sincrone - Pagina 15
Numărătoare Binare Sincrone - Pagina 16
Numărătoare Binare Sincrone - Pagina 17
Numărătoare Binare Sincrone - Pagina 18
Numărătoare Binare Sincrone - Pagina 19
Numărătoare Binare Sincrone - Pagina 20
Numărătoare Binare Sincrone - Pagina 21
Numărătoare Binare Sincrone - Pagina 22
Numărătoare Binare Sincrone - Pagina 23
Numărătoare Binare Sincrone - Pagina 24
Numărătoare Binare Sincrone - Pagina 25
Numărătoare Binare Sincrone - Pagina 26
Numărătoare Binare Sincrone - Pagina 27
Numărătoare Binare Sincrone - Pagina 28
Numărătoare Binare Sincrone - Pagina 29
Numărătoare Binare Sincrone - Pagina 30
Numărătoare Binare Sincrone - Pagina 31
Numărătoare Binare Sincrone - Pagina 32
Numărătoare Binare Sincrone - Pagina 33
Numărătoare Binare Sincrone - Pagina 34
Numărătoare Binare Sincrone - Pagina 35
Numărătoare Binare Sincrone - Pagina 36
Numărătoare Binare Sincrone - Pagina 37
Numărătoare Binare Sincrone - Pagina 38
Numărătoare Binare Sincrone - Pagina 39
Numărătoare Binare Sincrone - Pagina 40
Numărătoare Binare Sincrone - Pagina 41
Numărătoare Binare Sincrone - Pagina 42
Numărătoare Binare Sincrone - Pagina 43
Numărătoare Binare Sincrone - Pagina 44
Numărătoare Binare Sincrone - Pagina 45
Numărătoare Binare Sincrone - Pagina 46
Numărătoare Binare Sincrone - Pagina 47

Conținut arhivă zip

  • Numaratoare Binare Sincrone.doc

Alții au mai descărcat și

Circuite Basculante Bistabile

1. Calibrator 2. Relee de timp 3.Verificarea funcţionării unui CBB de tip J-K Argument În multe aplicaţii este necesar un element care să...

Circuit Basculant Bistabil

CAPITOLUL I CIRCUITE LOGICE SECVENTIALE (CLS) Sistemele logice secventiale constituie o dezvoltare functionala a CLC,continand in plus elemente...

IRA 2

Introducere. Figura de mai jos arata raspunsul tipic al sistemelor continue pe care le-am considerat pana acum in acest tutorial. Aproape toate...

Dispozitive și Circuite Electronice 1

Introducere Corpurile solide au o structura cristalina cu atomii si moleculele distribuite într-o retea regulata, în care unitatea structurala...

DEPI

CAP. I NOTIUNI DE STATISTICA MATEMATICA Statistica matematica ’ metode matematice de studiu a fenomenelor de masa in care se manifesta...

Semnale cu Modulație Liniară

Transmisiuni Analogice si Digitale: Semnale cu Modulatie liniara 1 2. SEMNALE CU MODULATIE LINIARA 5.1 Forma generala a semnalelor In acest...

Cursuri Electronica

ELECTRONICA: 1.Dispozitive si circuite electronice fundamentale, an II 2.Circuite electronice pentru semnale continue, an II 3.Circuite...

Post de Transformare

POSTURI DE TRANSFORMARE SI PUNCTE DE DISTRIBUTIE Alimentarea receptoarelor în instalatiile electrice de joasa tensiune, conform figurilor 3.5.3 si...

Ai nevoie de altceva?