Rețele de calculatoare

Retele de calculatoare: - sisteme informatice alcatuite din mai multe centre de prelucrare independente dar interconectate.Fiecare centru se controleaza singur si schimba mesaje cu centrele cu care comunica.Se poate permite un control de la distanta.Mesajele sunt structuri de date codate.Intr-o RC utilizatorii au cunostinta de existenta retelei, de existenta centrelor si a legaturilor intre centre, deci imaginea utilizatoruluii este conforma cu realitatea.Intr-un sistem distribuit utilizatorii au imaginea unui singur centru de calcul cu toate sursele locale.

SO pe retea lasa utilizatorului imaginea hardware reala pe cind sistemele distribuite sunt mai prietenoase. In ultimul timp asistam la o convergenta intre cele doua spre un sistem de operare pe mai multe nivele de acces.

Din punct de vedere hard:

-RC impun performante specifice nodurilor de prelecrare.

-cerinte: fiabilitatea mare a componentelor

-impunerea functionarii cu participanti numerosi care opereaza simultan (SO multitasking si multiusers).

-existenta retelei impune existenta unor echipamente complaxe de transmisii de date.Sunt necesare programe specifice de administrare a acestor echipamente :

- stabilirea de trasee simultane;

- proceduri de alegere a acestor trasee;

-acumularea in cozi a mesajelor si gestiunea lor.

Se pleaca de la diversitatea membrilor care participa la retea. S-a mers de la ideea reunirii unor membri diferiti care sa comunice. Pentru categorii de participanti asemanatori s-au stabilit standarde de comunicare. Mai intii s-au stabilit la nivel hardware. Mai tirziu a aparut necesitatea conversiei de standard (echipamentele pe diferite standarde sa comunice intre ele). Aceste conversii includ etape suplimentare care scad viteza => echipamentele vor trebui sa lucreze la viteze mai mari ca sa se compenseze. Solicitarea de viteza pe linie e tot mai mare.

Un sistem deschis e un sistem dispus la schimburi de date cu alte sisteme de calcul, pastrindu-si autonomia dar oferind mecanisme de legatura standardizate hardware si software.

Interesul de a fi conectat este dat de cistigul obtinut. Pentru conectarea sofware sunt prevazute structuri de conectare ierarhizate pe complexitatea programelor ce se leaga.

Odata componentele HW si SW un sistem nu devine automat deschis. Pentru aceasta el trebuie sa ofere posibilitatea rularii de aplicatii cu procese distribuite geografic .

Se considera ca sistemul e deschi daca ofera:

-FTP file transfer protocol;

-SMTP simple mail transfer protocol;

-TELNET

DTE data terminal equipment;

DCE data comunicatin equipment;

DSE data switching equipment;

DTE poate fi server, PC, terminal simplu, imprimanta. Intre DTE si DCE exista o interfata standardizata. DCE e specializat pe mediul de transfer. Interfete: RS232, centronics, AT, PCI. DCE e un adaptor la mediul de transfer. Exista o varietate de echipamente de conectare le mediu. Linia este un mediu a carei performanta determina performantele transferului. Exista linii:

-torsadata;

-cablul coaxial;

-fibra optica;

Si la linii se pune problema standardizarii.

Apoi avem echipamente care refac semnalul pe linii lungi (repetoare)

DSE echipamente care fac interconectarea intre medii separate. Sarcina de gestiune a DSE revine unei organizatii care se ocupa cu gestiunea comutarii. In DSE sunt incluse nodurile de stationare in cozi a mesajelor. DSE implica si proceduri de administrare a retelei, optimizari de trasee, decizii de refacere a traseelor distruse etc.

Functiile DCE sunt organizarea pe bit, cuvint, bloc a datelor (transferul pe linie).

Moduri de lucru:

1. simplex -> un sens sau celalalt in mod permanent

2. semiduple -> se pemit cele doua sensuri la momente diferite de timp

3. duplex -> ambele sensuri simultan.

Fiabilitate:

1. DCE trebuie sa ofere facilitati de sincronizare.O retea e formata din centre cu CLK separate si trebuie ca cele doua entitati sa se puna de acord. Acest lucru se face prin prevederea unor informatii de siincronizare in preambulul oricarui transfer.

2. Circuitele de deteectie de erori se bazeaza pe principiul contabilitatii(se fac doua verificari iar daca nu coincid => am erori)

Impotriva erorilor se foloseste un cod corector de erori care insas nu va reusi sa corecteze orice eroare. In acest moment apare problema standardizarii pe interfata dar si pe tipul de soft pe care il accepta DCE. Pentru transmisia datelor se foloseste multiplexarea, compresia si conversia de cod, aceasta din urma apare in nivele superiore ierarhic in care se schimba nivelul de reprezentare.

MODELE pt. RETELE:

Exista 3 modele:

1. modelul topologic

2. modelul structural

3. modelul arhitectural

Modelul topologic: se include doar localizarea spatiala a centrelor si legaturilor.

Modelul structural: va evidentia functiile de comunicatie ale nodurilor si a detaliilor de comunicatie la fiecare centru.

Modelul arhitectural: precizeaza ierarhia de programe aferente fiecarui nod.

Modelul topologic

- aer reprezentarea geografica a retelei, abstractizeaza orice comportare pe linie/nod si ne releva aspectul de graf al retelei.

Modelul topologic este folosit la studiul fiabilitatii retelelor. Ne intereseaza doar aspectele de conectivitate pe care grful le ofera. Problema care se pune este ce se intimpla la caderea unei legaturi sau a unui nod.

Graf conex: graf in care exista cel putin o legatura intre oricare doua noduri(o succesiune de arce concatenate).Componenta a unui graf: subgraf conex a unui graf oarecare.Taietura pe muchii: set de muchii a caror inlaturare mareste numarul de componente a unui graf.Taietura pe noduri: set de noduri a caror inlaturare mareste nr de componente ale grafului.Taietura: separa graful in elemente ce nu sunt conexe.Coeziunea intre nodurile i si j: numarul minim de noduri dintre taieturile de noduri ce izoleaza i si j. Coeziunea unui graf: numarul minim de muchii ce trebuie inlaturate pt a izola 2 noduri oarecare.Conectivitatea unui graf: nr minim de noduri care prin inlaturare izoleaza doua noduri oarecare din graf (data de nodul sel mai slab ce la inlaturarea sa face sa se sparga graful in doua grafuri conexe). Intodeauna coeziunea >conectivitatea (mai multe linii pot cadea si totusi graful ramine conex si relativ putine noduri pot cadea si sa avem grafuri izolate => nodurile sunt mai sensibile decit arcele)