Sisteme imagistice medicale

Curs
9/10 (1 vot)
Domeniu: Electronică
Conține 16 fișiere: pdf, ppt
Pagini : 205 în total
Cuvinte : 17471
Mărime: 9.73MB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Sisteme de achiziție și prelucrare a imaginilor. Formate de imagine

Scopul lucrării: prezentarea unui sistem de achiziție și prelucrare a imaginilor, achiziționarea de imagini utilizând achizitorul din laborator, prezentarea pachetelor de programe software pentru prelucrări de imagini și a formatelor de imagine cu care acestea operează.

1. Preluarea, eșantionarea și cuantizarea imaginilor

Dispozitivul cel mai răspândit pentru preluarea imaginilor este camera TV. Aceasta baleiază scena din fața obiectivului linie cu linie furnizând la ieșire un semnal electric ce apreciară variația luminozității în lungul fiecărei linii. Eșantionând si convertind numeric acest semnal se obține o imagine digitală.

Imaginile din lumea înconjurătoare prezintă caracteristici de continuitate atât ca suprafață, cât și in ceea ce privește tranzițiile de la o nuanță la alta. Eșantionarea și cuantizarea unei astfel de imagini conduce la obținerea, în final a unei matrici de imagine ale cărei elemente codifică luminozitățile pixelilor. Organizarea în octeți a memoriei calculatoarelor actuale face ca adesea să se lucreze cu 256 niveluri de luminozitate, codificând albul cu 255 și negrul cu 0, chiar dacă natura ochiului uman nu permite distingerea a mai mult de 100 de niveluri de luminozitate La monitoarele alb-negru obișnuite, cu 16 niveluri de luminozitate, se obține o nuanțare satisfăcătoare Cum insă 16 niveluri se pot obține cu 4 biți, aceeași imagine va ocupa în memoria calculatorului o zonă de memorie de două ori mai mică decât cea cu 256 de niveluri, care poale fi codificată doar pe 8 biți. In aplicațiile uzuale luminozitatea se poate codifica pe 3 până la 6 biți, în timp ce în aplicațiile mai pretențioase, ca de exemplu tomografia, se utilizează, de obicei, 11 sau 12 biți pentru codificare, deci apar 2048 sau 4096 de niveluri de luminozitate.

O imagine digitală este caracterizată de o rezoluție spațială care reprezintă numărul de pixeli din imagine și o rezoluție de luminozitate ce privește modul de codificare al pixelilor.

2. Structura sistemelor de prelucrare a imaginilor

Un sistem de prelucrare digitală a imaginilor este compus, în general, dintr-o cameră TV, o interfață de achiziție dotată cu un convertor A/D, o memorie de imagine și un calculator. Imaginea digitală, preluată prin intermediul camerei TV, este stocată de obicei pe discul magnetic al calculatorului sub forma unui fișier. Prelucrarea imaginii înseamnă rularea unuia sau a mai multor programe, care încarcă imaginea din fișierul de pe disc, o prelucrează în conformitate cu cerințele utilizatorului și apoi salvează imaginea rezultat. Pentru vizualizarea imaginii rezultat se utilizează fie un monitor TV legat la ieșirea video a unui calculator prin intermediul unui convertor digital-analogic, deci printr-un dispozitiv care să realizeze transformarea imaginii în semnal TV, fie un dispozitiv raster cu memoria de rastru corespunzătoare unei imagini. Un display color se dovedește util, ochiul uman sesizând mai bine culorile decât nivelurile de luminozitate.

Transferul, dar mai ales prelucrarea imaginilor, presupune existența unei memorii interne de dimensiuni relativ mari, precum și posibilitatea de acces la nivel de pixel în memoria de imagine. De asemenea, calculatoarele trebuie ia mai aibă în componența lor unități de disc de dimensiuni suficient de mari astfel încât să permită stocarea, pe lângă programele de prelucrare, a suficiente imagini.

Structura unui sistem de achiziție și prelucrare digitală imaginilor se prezintă după modelul din figura 1:

1

Camera TV A/D Memorie de imagini Interfața video Calculator Interfața Plotter TRIG START Canal date Interfața Printer Interfața Monitor PLOTTER PRINTER grafic Monitor TV

Figura 1 - Sistem de achiziție și prelucrare digitală a imaginilor

3. Pachet de programe specializat în prelucrări de imagini: DIGIMAG

Pachetul de programe DIGIMAG reprezintă un nucleu destinat dezvoltării aplicațiilor de procesare și analiză a imaginilor cu niveluri de gri. Conceput sub forma unei aplicații WINDOWS, utilizând mediul de programare Visual C++, DIGIMAG asigură atât o serie de funcții primitive necesare achiziționării imaginilor, salvării și încărcării acestora în și din fișiere tip, procesărilor uzuale și recunoașterii formelor. Utilizatorii pot exploata pachetul folosindu-se fie numai de funcțiile de bază disponibile fie extinzându-l cu funcții proprii capabile de a se interfața cu rutinele intrinseci ale nucleului și cu structurile de date asociate.

Lansarea în execuție a programului se poate face în oricare din modurile specifice WINDOWS (dublu clic pe numele asociat din Explorer, din meniul Start/ Run/ , etc.). După lansare utilizatorul poate solicita încărcarea unui fișier de imagine (*.BMP) - Figura 2.

Figura 2 - Prezentarea programului DIGIMAG

2

Pachetul de programe DIGIMAG, în versiunea actuală, conține:

- rutine de salvare-restaurare în și din fișiere cu diferite formate grafice: BMP, JPG, GIF, TIFF, DICOM;

- rutine de procesare a imaginilor:

- operații punctuale: operatori min, max, negativ, modificarea “on-line” a strălucirii și / sau a contrastului imaginii, etc.

- operații cu histograme: calculul și afișarea histogramei imaginii, egalizarea histogramei, netezire, determinarea minimelor și maximelor locale;

- operații locale: filtrare prin mediere (de tip trece-jos), filtrare mediană, operatori derivativi de ordinul I (Roberts, Prewitt, Sobel, Gradient), de ordinul II (Laplacian) și operatori de ”ascuțire” (sharpening);

- segmentare prin detecția regiunilor: segmentare multi-prag, determinarea regiunilor conectate, filtrarea regiunilor, extragerea trăsăturilor obiectelor din imagine;

- segmentare prin detecția contururilor: determinarea punctelor de contur, subțiere, aproximarea poligonală a contururilor;

- operații globale: transformate Fourier directe și indirecte, filtre;

- operatori morfologici: erodare, dilatare, închidere, deschidere, subțiere;

- funcții generale: conversie tipuri de date, conversie cartezian polar, generator de zgomote (de tip uniform, gaussian, sare și piper);

- rutine pentru măsurători interactive: calibrare, măsurarea distanțelor, etc.

Preview document

Sisteme imagistice medicale - Pagina 1
Sisteme imagistice medicale - Pagina 2
Sisteme imagistice medicale - Pagina 3
Sisteme imagistice medicale - Pagina 4
Sisteme imagistice medicale - Pagina 5
Sisteme imagistice medicale - Pagina 6
Sisteme imagistice medicale - Pagina 7
Sisteme imagistice medicale - Pagina 8
Sisteme imagistice medicale - Pagina 9
Sisteme imagistice medicale - Pagina 10
Sisteme imagistice medicale - Pagina 11
Sisteme imagistice medicale - Pagina 12
Sisteme imagistice medicale - Pagina 13
Sisteme imagistice medicale - Pagina 14
Sisteme imagistice medicale - Pagina 15
Sisteme imagistice medicale - Pagina 16
Sisteme imagistice medicale - Pagina 17
Sisteme imagistice medicale - Pagina 18
Sisteme imagistice medicale - Pagina 19
Sisteme imagistice medicale - Pagina 20
Sisteme imagistice medicale - Pagina 21
Sisteme imagistice medicale - Pagina 22
Sisteme imagistice medicale - Pagina 23
Sisteme imagistice medicale - Pagina 24
Sisteme imagistice medicale - Pagina 25
Sisteme imagistice medicale - Pagina 26
Sisteme imagistice medicale - Pagina 27
Sisteme imagistice medicale - Pagina 28
Sisteme imagistice medicale - Pagina 29
Sisteme imagistice medicale - Pagina 30
Sisteme imagistice medicale - Pagina 31
Sisteme imagistice medicale - Pagina 32
Sisteme imagistice medicale - Pagina 33
Sisteme imagistice medicale - Pagina 34
Sisteme imagistice medicale - Pagina 35
Sisteme imagistice medicale - Pagina 36
Sisteme imagistice medicale - Pagina 37
Sisteme imagistice medicale - Pagina 38
Sisteme imagistice medicale - Pagina 39
Sisteme imagistice medicale - Pagina 40
Sisteme imagistice medicale - Pagina 41
Sisteme imagistice medicale - Pagina 42
Sisteme imagistice medicale - Pagina 43
Sisteme imagistice medicale - Pagina 44
Sisteme imagistice medicale - Pagina 45
Sisteme imagistice medicale - Pagina 46
Sisteme imagistice medicale - Pagina 47
Sisteme imagistice medicale - Pagina 48
Sisteme imagistice medicale - Pagina 49
Sisteme imagistice medicale - Pagina 50
Sisteme imagistice medicale - Pagina 51
Sisteme imagistice medicale - Pagina 52
Sisteme imagistice medicale - Pagina 53
Sisteme imagistice medicale - Pagina 54
Sisteme imagistice medicale - Pagina 55
Sisteme imagistice medicale - Pagina 56
Sisteme imagistice medicale - Pagina 57
Sisteme imagistice medicale - Pagina 58
Sisteme imagistice medicale - Pagina 59
Sisteme imagistice medicale - Pagina 60
Sisteme imagistice medicale - Pagina 61
Sisteme imagistice medicale - Pagina 62

Conținut arhivă zip

  • Cursuri
    • Curs 1.ppt
    • Curs 2-4.ppt
    • Curs 5.ppt
    • Curs 6.ppt
    • Curs 7.ppt
    • Curs 8.ppt
  • Labor
    • Lucrarea 1.pdf
    • Lucrarea 10.pdf
    • Lucrarea 2.pdf
    • Lucrarea 3.pdf
    • Lucrarea 4.pdf
    • Lucrarea 5.pdf
    • Lucrarea 6.pdf
    • Lucrarea 7.pdf
    • Lucrarea 8.pdf
    • Lucrarea 9.pdf

Alții au mai descărcat și

Analiza Semnalelor Audio

1. Introducere 1.1 Semnalul audio Semnalul audio este un semnal aperiodic, nestaţionar având spectrul cupris în banda 20Hz – 20kHz. Acest semnal...

Filtre

ARGUMENT Filtrele sunt circuite electronice care efectueaza funcţii de prelucrarea semnalelor, special destinate pentru a elimina componentele de...

Transformări ale Imaginilor

1. Transformări ale imaginilor. Grafica pe calculator este un domeniu modern cu multiple aplicaţii practice în diverse domenii de activitate...

Numărătoare Binare Asincrone

1. INTRODUCERE Sistemele de radiocomunicaţii sunt sisteme care multă vreme au fost prin excelenţă, sisteme analogice. Deşi, încă de la...

Aparate Electronice de Masura si Control

DEFINIŢIE. Un aparat electronic de măsurare şi control (AEMC) este un aparat folosit pentru: măsurarea, indicarea, înregistrarea unor mărimi...

Numărătoare Binare Sincrone

1.Circuite numerice în radiocomunicaţii 1.1. FUNCŢII LOGICE Modul de lucru al circuitelor digitale este studiat cu ajutorul algebrei Boole...

Electronica de Putere

PREZENT ŞI PERSPECTIVE ÎN ELECTRONICA DE PUTERE ii. TENDINŢE ÎN ELECTRONICA DE PUTERE iii. CONTROLUL DIGITAL IN ELECTRONICA DE PUTERE iv....

Bazele Radiocomunicatiilor

1. Introducere În 1876 experimentul lui Alexander Graham Bell care demonstra că vocea poate fi transmisă la distanţă pe cabluri de cupru a marcat...

Ai nevoie de altceva?