Transmisiuni de Date

Scopul fundamental al comunicațiilor de date este schimbul de informație între două părți. Dispozitivul sursă generează datele ce trebuie transmise. Transmițătorul transformă și codifică datele de la intrare într-un semnal potrivit ce poate fi transmis în mediul de transmisie. Receptorul acceptă semnalul și îl convertește într-o formă ce poate fi prelucrată de dispozitivul destinație. Ex.

Transportul public sau rețeaua publică de telefonie comutată este utilizată de obicei pentru conectarea stațiilor aflate la distanță una de cealaltă. Acest lucru necesită un dispozitiv denumit modem (Modulator-DEModulator) pentru conversia datelor digitale în semnal analog pentru a putea fi transmise pe linia de telefonie. La destinație modemul convertește semnalul analog în semnal digital.

Rețeaua de comunicații ce deservește utilizatorii aflați într-o zonă restrînsă se numește rețea locală (LAN). De obicei calculatoarele (servere, stații de lucru) sunt distribuite într-un birou, o clădire, incluzînd și dispozitive de rețea cum ar fi hub, bridge și router.

Circuitele purtătorului public sunt de obicei utilizate pentru conectarea calculatoarelor din diferite locații. Rețeaua rezultată este cunoscută sub denumirea de WAN (Wide Private NEtwork). Una din soluții este închirierea unei linii de transmisie de la purtătorul public și instalarea unui sistem privat de comutare la fiecare punct pentru a crea EWPN (Enterprise Wide Private Network). Asemnea rețele înglobează de obicei comunicații de date și voce. Beneficiul unui asemenea sistem este canalul de comunicație privat, și rate de transmisie ajustabile în funcție de necesități.

Companiile de telefonie asigură de obicei un serviciu public de date. Asemenea rețele sunt cunoscute sub numele de PSDN (Public Switch Data Network), care la fel ca și PSTN, sunt conectate internațional și sunt dedicate transmisiilor de date. O rețea este publică în sensul că multe companii împart aceași rețea de comutare. Costul unui astfel de serviciu este mult mai scăzut decât cel al unei linii închiriate.

Fiecare nivel are un set de reguli ce guverneză modul în care două sisteme cooperează pentru a face schimb de date. Acest set de reguli se numește protocol. Un protocol specifică detaliat funcțiile de control ce trebuie realizate, formatul și codurile de control folosite de aceste funcții și procedurile ce trebuie efectuate de cele două sisteme pentru a comunica.